1 D omnul a zis lui Moise:,, Du-te la Faraon, şi spune -i:, Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeul Evreilor:, Lasă pe poporul Meu să plece, ca să-Mi slujească.

¶ Then the LORD said unto Moses, Go in unto Pharaoh and tell him, Thus saith the LORD God of the Hebrews, Let my people go that they may serve me.

2 D acă nu vrei să -l laşi să plece, şi dacă -l mai opreşti,

For if thou refuse to let them go and wilt hold them still,

3 i ată, mîna Domnului va fi peste turmele tale de pe cîmp; peste cai, peste măgari, peste cămile, peste boi şi peste oi; şi anume va fi o ciumă foarte mare.

behold, the hand of the LORD is upon thy livestock which are in the field, upon the horses, upon the asses, upon the camels, upon the cows, and upon the sheep: there shall be a very grievous pestilence.

4 D ar Domnul va face deosebire între turmele lui Israel şi turmele Egiptenilor, aşa că nu va pieri nimic din tot ce este al copiilor lui Israel.``

And the LORD shall separate between the livestock of Israel and the livestock of Egypt so that nothing shall die of all that is of the sons of Israel.

5 D omnul a hotărît vremea, şi a zis:,, Mîne, va face Domnul lucrul acesta în ţară.``

And the LORD appointed a set time, saying, Tomorrow the LORD shall do this thing in the land.

6 Ş i Domnul a făcut aşa, chiar de a doua zi. Toate turmele Egiptenilor au perit, dar n'a perit nici o vită din turmele copiilor lui Israel.

And the next day the LORD did that thing, and of all the livestock of Egypt many died, but of the livestock of the sons of Israel not one died.

7 F araon a trimes să vadă ce se întîmplase: şi iată că nici o vită din turmele lui Israel nu pierise. Dar inima lui Faraon s'a împietrit, şi n'a lăsat pe popor să plece.

Then Pharaoh sent, and, behold, there was not one of the livestock of the sons of Israel dead. But the heart of Pharaoh hardened, and he did not let the people go.

8 D omnul a zis lui Moise şi lui Aaron:,, Umpleţi-vă mînile cu cenuşă din cuptor, şi Moise s'o arunce spre cer, subt ochii lui Faraon.

¶ And the LORD said unto Moses and unto Aaron, Let each of you take handfuls of soot from the furnace, and let Moses sprinkle it toward heaven in the sight of Pharaoh.

9 E a se va preface într'o ţărînă, care va acoperi toată ţara Egiptului; şi va da naştere, în toată ţara Egiptului, pe oameni şi pe dobitoace, la nişte bube pricinuite de nişte beşici ferbinţi.``

And it shall become dust upon all the land of Egypt, which shall cause boils breaking forth with blisters upon man and upon beast, throughout all the land of Egypt.

10 E i au luat cenuşă din cuptor, şi s'au înfăţişat înaintea lui Faraon; Moise a aruncat -o spre cer, şi ea a dat naştere, pe oameni şi pe dobitoace, la nişte bube pricinuite de nişte beşici ferbinţi.

And they took the soot of the furnace and stood before Pharaoh; and Moses sprinkled it up toward heaven; and boils breaking forth with blisters came upon man and upon beast

11 V răjitorii nu s'au putut arăta înaintea lui Moise, din pricina bubelor; căci bubele erau pe vrăjitori, ca şi pe toţi Egiptenii.``

until the magicians could not stand before Moses because of the boils; for the boils were upon the magicians, and upon all the Egyptians.

12 D omnul a împietrit inima lui Faraon, şi Faraon n'a ascultat de Moise şi de Aaron, după cum spusese Domnul lui Moise.

And the LORD hardened the heart of Pharaoh, and he did hearken unto them as the LORD had spoken unto Moses.

13 D omnul a zis lui Moise:,, Scoală-te dis de dimineaţă, du-te înaintea lui Faraon, şi spune -i:, Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeul Evreilor:, Lasă pe poporul Meu să plece, ca să-Mi slujească.

¶ Then the LORD said unto Moses, Rise up early in the morning and stand before Pharaoh and say unto him, Thus saith the LORD God of the Hebrews, Let my people go that they may serve me.

14 F iindcă, de data aceasta, am să trimet toate urgiile Mele împotriva inimii tale, împotriva slujitorilor tăi şi împotriva poporului tău, ca să ştii că nimeni nu este ca Mine pe tot pămîntul.

For otherwise this time I will send all my plagues upon thine heart and upon thy slaves and upon thy people that thou may know that there is none like me in all the earth.

15 D acă Mi-aş fi întins mîna, şi te-aş fi lovit cu ciumă, pe tine şi pe poporul tău, ai fi pierit de pe pămînt.

For now I will stretch out my hand that I may smite thee and thy people with pestilence, and thou shalt be cut off from the earth.

16 D ar te-am lăsat să rămîi în picioare, ca să vezi puterea Mea, şi Numele Meu să fie vestit în tot pămîntul.

For in truth I have placed thee to declare my power in thee, and that my name may be declared throughout all the earth.

17 D acă te mai ridici împotriva poporului Meu, şi dacă nu -l laşi să plece,

Thou even so dost exalt thyself against my people that thou wilt not let them go.

18 i ată, mîne, la ceasul acesta, voi face să bată o piatră aşa de mare, cum n'a mai fost în Egipt, din ziua întemeierii lui şi pînă azi.

Behold, tomorrow about this time I will cause it to rain a very grievous hail, such as has not been in Egypt since the foundation thereof even until now.

19 P une-ţi dar la adăpost turmele şi tot ce ai pe cîmp. Piatra are să bată pe toţi oamenii şi toate vitele de pe cîmp, cari nu vor fi intrat în case; şi vor peri.``

Send therefore now and gather thy livestock and all that thou hast in the field; for upon every man and beast which shall be found in the field and shall not be brought home, the hail shall come down upon them, and they shall die.

20 A ceia dintre slujitorii lui Faraon, cari s'au temut de Cuvîntul Domnului, şi-au adunat în case robii şi turmele.

He that feared the word of the LORD among the slaves of Pharaoh made his slaves and his livestock flee into the houses;

21 D ar cei ce nu şi-au pus la inimă Cuvîntul Domnului, şi-au lăsat robii şi turmele pe cîmp.

and he that did not regard the word of the LORD left his slaves and his livestock in the field.

22 D omnul a zis lui Moise:,,Întinde-ţi mîna spre cer; şi are să bată piatra în toată ţara Egiptului pe oameni, pe vite, şi pe toată iarba de pe cîmp în ţara Egiptului!``

¶ And the LORD said unto Moses, Stretch forth thine hand toward heaven that there may be hail in all the land of Egypt, upon the men and upon the beasts and upon all the grass of the field throughout the land of Egypt.

23 M oise şi -a întins toiagul spre cer; şi Domnul a trimes tunete şi piatră, de cădea foc pe pămînt. Domnul a făcut să bată piatra peste ţara Egiptului.

And Moses stretched forth his rod toward heaven, and the LORD raised his voice and it hailed, and the fire ran along upon the ground; and the LORD rained hail upon the land of Egypt.

24 A bătut piatra, şi focul se amesteca cu piatra; piatra era aşa de mare încît nu mai bătuse piatră ca aceea în toată ţara Egiptului de cînd este el locuit de oameni.

So there was hail and fire mingled with the hail, very grievous, such as there was none like it in all the land of Egypt since it became inhabited.

25 P iatra a nimicit, în toată ţara Egiptului, tot ce era pe cîmp, dela oameni pînă la dobitoace; piatra a nimicit şi toată iarba de pe cîmp, şi a frînt toţi copacii de pe cîmp.

And that hail smote throughout all the land of Egypt all that was in the field, both men and beasts; and the hail smote all the grass of the field and broke all the trees of the field.

26 N umai în ţinutul Gosen, unde erau copiii lui Israel, n'a bătut piatra,

Only in the land of Goshen, where the sons of Israel were, was there no hail.

27 F araon a trimes să cheme pe Moise şi pe Aaron, şi le -a zis:,, De data aceasta, am păcătuit; Domnul are dreptate, iar eu şi poporul meu sîntem vinovaţi.

Then Pharaoh sent and called for Moses and Aaron and said unto them, I have sinned this time; the LORD is righteous, and I and my people are wicked.

28 R ugaţi-vă Domnului, ca să nu mai fie tunete şi piatră; şi vă voi lăsa să plecaţi, şi nu veţi mai fi opriţi.``

Intreat the LORD that the thunderings of God and the hail might cease; and I will let you go, and ye shall stay here no longer.

29 M oise i -a zis:,, Cînd voi eşi din cetate, voi ridica mînile spre Domnul, tunetele vor înceta şi nu va mai bate piatra, ca să ştii că al Domnului este pămîntul!

And Moses replied unto him, As soon as I am gone out of the city, I will extend my hands unto the LORD; and the thunder shall cease, neither shall there be any more hail; that thou may know how that the earth is the LORD’s.

30 D ar ştiu că tu şi slujitorii tăi tot nu vă veţi teme de Domnul Dumnezeu.``

But I know thee and thy slaves from before ye began to fear the presence of the LORD God.

31 I nul şi orzul se prăpădiseră, pentrucă orzul tocmai dăduse în spic, iar inul era în floare;

The flax, therefore, and the barley were smitten, for the barley was headed out, and the flax was in stalk.

32 g rîul şi ovăzul nu se stricaseră, pentru că erau tîrzii.

But the wheat and the rye were not smitten; for they were late.

33 M oise a plecat dela Faraon, şi a eşit afară din cetate; şi -a ridicat mînile spre Domnul, tunetele şi piatra au încetat, şi n'a mai căzut ploaia pe pămînt.

And Moses went out from the presence of Pharaoh and out of the city and extended his hands unto the LORD; and the thunders and hail ceased, and the rain was not poured upon the earth.

34 F araon, văzînd că ploaia, piatra şi tunetele încetaseră, n'a contenit să păcătuiască şi şi -a împietrit inima, el şi slujitorii lui.

And when Pharaoh saw that the rain and the hail and the thunders were ceased, he persevered in his sin and hardened his heart, he and his slaves.

35 L ui Faraon i s'a împietrit inima şi n'a lăsat pe copiii lui Israel să plece, după cum spusese Domnul prin Moise.

And the heart of Pharaoh hardened, and he did not let the sons of Israel go as the LORD had spoken by Moses.