1 N aomi avea o rudă după bărbat. Acesta era un om foarte bogat, din familia lui Elimelec, şi se numea Boaz.

¶ And Naomi had a kinsman of her husband’s, a mighty man of strength, of the family of Elimelech, and his name was Boaz.

2 R ut, Moabita, a zis către Naomi:,, Lasă-mă, te rog, să mă duc să strîng spice de pe cîmpul aceluia înaintea căruia voi căpăta trecere.`` Ea i -a răspuns:,, Du-te, fiica mea.``

And Ruth, the Moabitess, said unto Naomi, Let me now go to the field and glean ears of grain after him in whose sight I shall find grace. And she said unto her, Go, my daughter.

3 E a s'a dus într'un ogor să strîngă spice pe urma secerătorilor. Şi s'a întîmplat că ogorul acela era a lui Boaz, care era din familia lui Elimelec.

And she went and came and gleaned in the field after the reapers, and it came to pass that her lot was to light on a part of the field belonging unto Boaz, who was of the kindred of Elimelech.

4 Ş i iată că Boaz a venit din Betleem, şi a zis secerătorilor:,, Domnul să fie cu voi!`` Ei i-au răspuns:,, Domnul să te binecuvinteze!``

¶ And, behold, Boaz came from Bethlehem and said unto the reapers, The LORD be with you. And they answered him, The LORD bless thee.

5 Ş i Boaz a zis slujitorului însărcinat cu privegherea secerătorilor:,, A cui este tînăra aceasta?``

Then said Boaz unto his servant that was set over the reapers, Whose damsel is this?

6 S lujitorul însărcinat cu privegherea secerătorilor a răspuns:,, Este o tînără Moabită, care s'a întors cu Naomi din ţara Moabului.

And the servant that was set over the reapers answered and said, It is the damsel of Moab that came back with Naomi out of the fields of Moab;

7 E a a zis:, Dă-mi voie să strîng şi să culeg spice dintre snopi, rămase pe urma secerătorilor.` Şi de azi dimineaţă, decînd a venit, a stat în picioare pînă acum, şi nu s'a odihnit decît o clipă în casă``.

and she has said, I pray you, let me glean and gather after the reapers among the sheaves; so she came and has continued from the morning until now except a short while that she was in the house.

8 B oaz a zis către Rut:,, Ascultă, fiică, să nu te duci să culegi spice în alt ogor; să nu te depărtezi de aici, şi rămîi cu slujnicele mele.

Then said Boaz unto Ruth, Hear, my daughter, do not glean in another field, nor leave here; thou shalt cleave to my maidens.

9 U ită-te unde vor secera pe cîmpi, şi du-te după ele. Am poruncit slugilor mele să nu se atingă de tine. Şi cînd îţi va fi sete, să te duci la vase, şi să bei din ce vor scoate slugile.``

Look carefully upon the field that they reap and go after them, for I have charged the young men not to touch thee. And when thou art athirst, go unto the vessels and drink of that which the young men have drawn.

10 A tunci ea s'a aruncat cu faţa la pămînt, şi i -a zis:,, Cum am căpătat eu trecere înaintea ta, ca să te îngrijeşti de mine, o străină?``

Then she fell on her face and bowed herself to the ground and said unto him, Why have I found grace in thine eyes that thou should acknowledge me, seeing I am a stranger?

11 B oaz i -a răspuns:,, Mi s'a spus tot ce ai făcut pentru soacră-ta, dela moartea bărbatului tău, şi cum ai părăsit pe tatăl tău şi pe mama ta şi ţara în care te-ai născut, ca să mergi la un popor pe care nu -l cunoşteai mai înainte.

And Boaz answered and said unto her, It has fully been showed me all that thou hast done unto thy mother-in-law since the death of thy husband and how thou hast left thy father and thy mother and the land of thy nativity and art come three days ago unto a people whom thou didst not know before.

12 D omnul să-ţi răsplătească ce ai făcut, şi plata să-ţi fie deplină din partea Domnului, Dumnezeului lui Israel, subt ale cărui aripi ai venit să te adăposteşti!``

Let the LORD recompense thy work and a full reward be given thee of the LORD God of Israel, under whose wings thou art come to cover thyself.

13 Ş i ea a zis:,, O! să capăt trecere înaintea ta, domnul meu! Căci tu m'ai mîngîiat, şi vorbele tale au mers la inima slujnicei tale. Şi totuş eu nu sînt nici măcar ca una din slujnicele tale.``

Then she said, Let me find grace in thy sight, my lord, for thou hast comforted me and hast spoken unto the heart of thy handmaid though I am not like unto one of thy handmaidens.

14 L a vremea prînzului, Boaz a zis către Rut:,, Apropie-te, mănîncă pîne, şi moaie-ţi bucata în oţet.`` Ea a şezut lîngă secerători. I-au dat grăunţe prăjite; a mîncat şi s'a săturat şi ce a rămas a strîns.

And Boaz said unto her at mealtime, Come here and eat of the bread and dip thy morsel in the vinegar. And she sat beside the reapers, and he gave her of the pottage, and she ate and was satisfied, and some was left over.

15 A poi s'a sculat să culeagă spice. Boaz a dat următoarea poruncă slujitorilor săi:,, Lăsaţi -o să culeagă spice şi între snopi, şi să n'o opriţi;

And when she had risen up to glean, Boaz commanded his young men, saying, Let her glean even among the sheaves and do not reproach her

16 ş i chiar voi să -i scoateţi din snopi cîteva spice; s'o lăsaţi să culeagă spice, şi să n'o înfruntaţi.``

and let fall also some of the handfuls on purpose for her and leave them that she may glean them and do not reprehend her.

17 E a a cules spice de pe cîmp pînă seara, şi a bătut ce culesese. A ieşit aproape o efă de orz.

¶ So she gleaned in the field until evening and beat out what she had gleaned, and it was about an ephah of barley.

18 A luat -o şi a intrat în cetate, şi soacră-sa a văzut ce culesese. Rut a scos şi rămăşiţele dela prînz şi i le -a dat.

And she took it up and went into the city, and her mother-in-law saw what she had gleaned. She also brought forth that which had been left over after she had been satisfied and gave it to her.

19 S oacră-sa i -a zis:,, Unde ai cules astăzi spice, şi unde ai muncit? Binecuvîntat să fie celce s'a îngrijit de tine!`` Şi Rut a spus soacrei sale la cine muncise:,, Omul la care am muncit azi``, a zis ea,,, se numeşte Boaz.``

And her mother-in-law said unto her, Where hast thou gleaned today? Where hast thou worked? Blessed be he that acknowledged thee. And she declared unto her mother-in-law all that had happened to her with him and said, The man’s name with whom I worked today is Boaz.

20 N aomi a zis nurorei sale:,, Să fie binecuîntat de Domnul, care este plin de îndurare pentru cei vii, cum a fost şi pentru cei ce au murit., Omul acesta este rudă cu noi`, i -a mai spus Naomi,, este din ceice au drept de răscumpărare asupra noastră.``

And Naomi said unto her daughter-in-law, Let him be blessed of the LORD, who has not left off his mercy unto the living nor unto the dead. And Naomi said unto her, The man is near of kin unto us, and of whom one has the right to redeem us.

21 R ut, Moabita, a adăugat:,, El mi -a mai zis:``,, Rămîi cu slugile mele, pînă vor isprăvi de secerat.``

And Ruth, the Moabitess, said, He also said unto me, Thou shalt cleave to my servants until they have finished all my harvest.

22 Ş i Naomi a zis către noru-sa Rut:,, Este bine, fiica mea, să ieşi cu slujnicele lui, şi să nu te întîlnească cineva în alt ogor``.

And Naomi replied unto Ruth her daughter-in-law, It is good, my daughter, that thou go out with his maidens that they not meet thee in any other field.

23 E a s'a ţinut dar de slujnicele lui Boaz, ca să culeagă spice, pînă la sfîrşitul seceratului orzurilor şi seceratului grîului. Şi locuia cu soacră-sa.

So she kept close by the maidens of Boaz to glean unto the end of barley harvest and of wheat harvest and dwelt with her mother-in-law.