1 Î ntr'o zi, Ionatan, fiul lui Saul, a zis tînărului care -i purta armele:,, Vino, şi să pătrundem pînă la straja Filistenilor, care este dincolo de locul acesta.`` Şi n'a spus nimic tatălui său.

¶ Now it came to pass upon a day that Jonathan, the son of Saul, said unto the young man that bore his armour, Come and let us go over to the Philistines’ garrison that is on the other side. But he did not tell his father.

2 S aul stătea la marginea cetăţii Ghibea, subt rodiul din Migron, şi poporul care era cu el era aproape şase sute de oameni.

And Saul tarried in the uttermost part of Gibeah under a pomegranate tree which is in Migron, and the people that were with him were about six hundred men;

3 A hia, fiul lui Ahitub, fratele lui I-Cabod, fiul lui Fineas, fiul lui Eli, preotul Domnului la Silo, purta... efodul. Poporul nu ştia că Ionatan s'a dus.

and Ahiah, the son of Ahitub, Ichabod’s brother, the son of Phinehas, the son of Eli, the LORD’s priest in Shiloh, was wearing the ephod. And the people did not know that Jonathan was gone.

4 Î ntre trecătorile prin cari căuta Ionatan să ajungă la straja Filistenilor, era un pisc de stîncă de o parte şi un pisc de stîncă de cealaltă parte; unul purta numele Boţeţ şi celalt Sene.

And between the passages by which Jonathan sought to go over unto the Philistines’ garrison, there was a sharp rock on the one side and a sharp rock on the other side; and the name of the one was Bozez and the name of the other Seneh.

5 U nul din aceste piscuri este la miazănoapte, faţă în faţă cu Micmaş, şi celalt la miazăzi, faţă în faţă cu Gheba.

The forefront of the one was situated northward over against Michmash and the other towards the Negev over against Gibeah.

6 I onatan a zis tînărului care -i purta armele:,, Vino, şi să pătrundem pînă la straja acestor netăiaţi împrejur. Poate că Domnul va lucra pentru noi, căci nimic nu împiedecă pe Domnul să dea izbăvire printr'un mic număr ca şi printr'un mare număr.``

And Jonathan said to the young man that bore his armour, Come and let us go over unto the garrison of these uncircumcised; peradventure the LORD will work for us, for it is not difficult for the LORD to save by many or by few.

7 C el ce -i ducea armele i -a răspuns:,, Fă tot ce ai în inimă, n'asculta decît de simţimîntul tău, şi iată-mă cu tine, gata să te urmez oriunde.``

And his armourbearer said unto him, Do all that is in thy heart; go. Behold, I am with thee according to thy will.

8 E i bine!`` a zis Ionatan,,, haidem la oamenii aceştia şi să ne arătăm lor.

Then Jonathan said, Behold, we will go over unto these men, and we will show ourselves unto them.

9 D acă ne vor zice:, Opriţi-vă pînă vom veni noi la voi!` vom rămînea pe loc, şi nu ne vom sui la ei.

If they say thus unto us, Tarry until we come to you, then we will stand still in our place and will not go up unto them.

10 D ar dacă vor zice:, Suiţi-vă la noi!` ne vom sui, căci Domnul îi dă în mînile noastre. Acesta să ne fie semnul.``

But if they say thus, Come up unto us, then we will go up, for the LORD has delivered them into our hand, and this shall be a sign unto us.

11 S 'au arătat amîndoi străjii Filistenilor, şi Filistenii au zis:,, Iată că Evreii ies din găurile în cari s'au ascuns.``

And both of them showed themselves unto the garrison of the Philistines; and the Philistines said, Behold, the Hebrews come forth out of the holes where they had hid themselves.

12 Ş i oamenii cari erau de strajă au vorbit astfel lui Ionatan şi celui ce -i ducea armele:,, Suiţi-vă la noi, ca să vă arătăm ceva.`` Ionatan a zis celui ce -i ducea armele:,, Suie-te după mine, căci Domnul îi dă în mînile lui Israel.``

And the men of the garrison answered Jonathan and his armourbearer and said, Come up to us, and we will show you a thing. Then Jonathan said unto his armourbearer, Come up after me, for the LORD has delivered them into the hand of Israel.

13 Ş i Ionatan s'a suit ajutîndu-se cu mînile şi picioarele, şi cel ce -i ducea armele a mers după el. Filistenii au căzut înaintea lui Ionatan, şi cel ce -i ducea armele arunca moartea în urma lui.

And Jonathan climbed up upon his hands and upon his feet and his armourbearer after him; and they fell before Jonathan, and his armourbearer slew after him.

14 Î n această întîie înfrîngere, Ionatan şi cel ce -i ducea armele au ucis douăzeci de oameni, pe întindere de aproape o jumătate de pogon de pămînt.

And that first slaughter which Jonathan and his armourbearer made was about twenty men within as it were a half acre of land, which a yoke of oxen might plow.

15 A intrat groaza în tabără, în ţară şi în tot poporul; straja şi chiar şi prădătorii s'au spăimîntat; ţara s'a îngrozit. Era groaza... lui Dumnezeu.

And there was trembling in the host, in the field, and among all the people of the garrison; and those who had gone out to destroy the land, they also trembled, and the earth quaked, and there was fear of God.

16 S trăjerii lui Saul, cari erau la Ghibea lui Beniamin, au văzut că mulţimea se împrăştie şi fuge în toată părţile.

¶ And the watchmen of Saul in Gibeah of Benjamin looked, and, behold, the multitude melted away, and they went on beating down one another.

17 A tunci Saul a zis a poporului care era cu el:,, Numărăţi, vă rog, şi vedeţi cine a plecat din mijlocul nostru.`` Au numărat, şi iată că lipsea Ionatan şi cel ce -i purta armele.

Then Saul said unto the people that were with him, Number now and see who is gone from us. And when they had numbered, behold, Jonathan and his armourbearer were not there.

18 Ş i Saul a zis lui Ahia:,, Adu încoace chivotul lui Dumnezeu!`` -Căci pe vremea aceea chivotul lui Dumnezeu era cu copiii lui Israel. -

And Saul said unto Ahiah, Bring the ark of God. For the ark of God was at that time with the sons of Israel.

19 P e cînd vorbea Saul cu preotul zarva în tabăra Filistenilor se făcea tot mai mare; şi Saul a zis preotului:,, Trage-ţi mîna!``

And it came to pass while Saul talked unto the priest, that the noise that was in the host of the Philistines went on and increased. Then Saul said unto the priest, Withdraw thy hand.

20 A poi Saul şi tot poporul care era cu el s'au strîns, şi au înaintat pînă la locul luptei; şi Filistenii au întors sabia, unii împotriva altora, şi învălmăşala era nespus de mare.

And Saul and all the people that were with him assembled themselves, and they came to the battle; and, behold, each man’s sword was against his fellow, and there was a very great discomfiture.

21 E vreii cari erau mai dinainte la Filisteni, şi cari se suiseră cu ei în tabără de pe unde erau împrăştiaţi, s'au unit cu Israeliţii cari erau cu Saul şi Ionatan.

Moreover, the Hebrews that had been with the Philistines before that time, who had gone up with them into the camp from the country round about, even they also turned to be with the Israelites that were with Saul and Jonathan.

22 T oţi bărbaţii lui Israel cari se ascunseseră în muntele lui Efraim, aflînd că Filistenii fugeau, au început să -i urmărească şi ei în bătaie.

Likewise all the men of Israel who had hid themselves in Mount Ephraim, when they heard that the Philistines fled, they also followed hard after them in the battle.

23 D omnul a izbăvit pe Israel în ziua aceea, şi lupta s'a întins pînă dincolo de Bet-Aven.

So the LORD saved Israel that day; and the battle passed over unto Bethaven.

24 Z iua aceea a fost obositoare pentru bărbaţii lui Israel. Saul pusese pe popor să jure, zicînd:,, Blestemat să fie omul care va mînca pîne pînă seara, pînă mă voi răzbuna pe vrăjmaşii mei!`` Şi nimeni nu mîncase.

¶ But the men of Israel were distressed that day, for Saul had adjured the people, saying, Cursed be the man that eats any food until evening that I may be avenged on my enemies. So none of the people tasted any food.

25 T ot poporul ajunsese într'o pădure, unde se găsea miere pe faţa pămîntului.

And the army of all the land came to a wood, and there was honey upon the ground.

26 C înd a intrat poporul în pădure, a văzut mierea curgînd; dar niciunul n'a dus mierea la gură, căci poporul ţinea jurămîntul.

And when the people were come into the wood, behold, the honey dropped, but no man put his hand to his mouth, for the people feared the oath.

27 I onatan nu ştia de jurămîntul pe care pusese tatăl său pe popor să -l facă; a întins vîrful toiagului pe care -l avea în mînă, l -a vîrît într'un fagure de miere, şi a dus mîna la gură; şi ochii i s'au luminat.

But Jonathan had not heard when his father charged the people with the oath, therefore, he put forth the end of the rod that was in his hand and dipped it in a honeycomb and put his hand to his mouth, and his eyes were enlightened.

28 A tunci cineva din popor, vorbindu -i, i -a zis:,, Tatăl tău a pus pe popor să jure, zicînd:, Blestemat să fie omul care va mînca astăzi!`` Şi poporul era sleit de puteri.

Then one of the people spoke and said, Thy father straitly charged the people with an oath, saying, Cursed be the man that eats any food this day. And the people were faint.

29 Ş i Ionatan a zis:,, Tatăl meu turbură poporul; vedeţi dar cum mi s'au luminat ochii, pentrucă am gustat puţin din mierea aceasta!

Then Jonathan said, My father has troubled the land. See, I pray you, how my eyes have been enlightened because I tasted a little of this honey.

30 N egreşit, dacă poporul ar fi mîncat azi din prada pe care a găsit -o la vrăjmaşii lui, n'ar fi fost înfrîngerea Filistenilor mai mare?``

How much more if haply the people had eaten freely today of the spoil of their enemies which they found? Would there not have been now a much greater slaughter among the Philistines?

31 Î n ziua aceea au bătut pe Filisteni dela Micmaş pînă la Aialon. Poporul era foarte obosit,

And they smote the Philistines that day from Michmash to Aijalon, but the people were very faint.

32 ş i s'a aruncat asupra prăzii. A luat oi, boi şi viţei, i -a junghiat pe pămînt şi i -a mîncat cu sînge cu tot.

Therefore, the people flew upon the spoil and took sheep and oxen and calves and slew them on the ground, and the people ate them with the blood.

33 A u spus lucrul acesta lui Saul, şi i-au zis:,, Iată că poporul păcătuieşte împotriva Domnului, mîncînd cu sînge.`` Saul a zis:,, Voi faceţi o nelegiuire; rostogoliţi îndată o piatră mare încoace.``

Then they told Saul, saying, Behold, the people sin against the LORD in that they eat with the blood. And he said, Ye have transgressed; roll a great stone unto me this day.

34 A poi a adăugat:,,Împrăştiaţi-vă printre popor, şi spuneţi fiecăruia să-şi aducă boul sau oaia, şi să -l junghie aici. Apoi să mîncaţi, şi nu păcătuiţi împotriva Domnului, mîncînd cu sînge.`` Şi peste noapte, fiecare din popor şi -a adus boul cu mîna, ca să -l junghie pe piatră.

And Saul said, Disperse yourselves among the people and tell each one to bring his ox and his sheep here unto me and slay them here and eat and do not sin against the LORD in eating with the blood. And of all the people, each one brought his ox with him that night and slew them there.

35 S aul a zidit un altar Domnului: acesta a fost cel dintîi altar pe care l -a zidit Domnului.

And Saul built an altar unto the LORD; the same was the first altar that he built unto the LORD.

36 S aul a zis:,, Să ne pogorîm în noaptea aceasta după Filisteni, să -i jefuim pînă la lumina zilei, şi să nu lăsăm să rămînă unul măcar.`` Ei au zis:,, Fă tot ce vei crede.`` Atunci preotul a zis:,, Să ne apropiem aici de Dumnezeu``.

¶ And Saul said, Let us go down after the Philistines by night and spoil them until the morning light, and let us not leave a man of them. And they said, Do whatever seems good unto thee. Then the priest said, Let us draw near unto God here.

37 Ş i Saul a întrebat pe Dumnezeu:,, Să mă pogor după Filisteni? Îi vei da în mînile lui Israel?`` Dar în clipa aceea nu i -a dat niciun răspuns.

And Saul asked counsel of God, Shall I go down after the Philistines? Wilt thou deliver them into the hand of Israel? But he did not answer him that day.

38 S aul a zis:,, Apropiaţi-vă aici, toate căpeteniile poporului; căutaţi şi vedeţi de cine şi cum a fost săvîrşit păcatul acesta astăzi.

Then Saul said, Bring here all the chief of the people and know and see by whom this sin has been this day.

39 C ăci viu este Domnul, Izbăvitorul lui Israel: chiar dacă l-ar fi săvîrşit fiul meu Ionatan, va muri.`` Şi nimeni din tot poporul nu i -a răspuns.

For, as the LORD lives, who saves Israel, though it be in Jonathan, my son, he shall surely die. But there was not a man among all the people that answered him.

40 A tunci a zis întregului Israel:,, Aşezaţi-vă voi deoparte; şi eu şi fiul meu Ionatan vom sta de cealaltă.`` Şi poporul a zis lui Saul:,, Fă ce vei crede.``

Then he said unto all Israel, Be ye on one side, and I and Jonathan my son will be on the other side. And the people said unto Saul, Do what seems good unto thee.

41 S aul a zis Domnului:,, Dumnezeul lui Israel, arată adevărul.`` Sorţul a căzut pe Ionatan şi pe Saul, şi poporul a scăpat.

Therefore, Saul said unto the LORD God of Israel, Show who is without blemish. And Saul and Jonathan were taken, but the people went out free.

42 S aul a zis:,, Aruncaţi sorţul între mine şi fiul meu Ionatan.`` Şi sorţul a căzut pe Ionatan.

And Saul said, Cast lots between me and Jonathan my son. And Jonathan was taken.

43 S aul a zis lui Ionatan:,, Spune-mi ce-ai făcut``. Ionatan i -a spus şi a zis:,, Am gustat puţină miere, cu vîrful toiagului pe care -l aveam în mînă: iată-mă, voi muri.``

Then Saul said to Jonathan, Tell me what thou hast done. And Jonathan told him, and said, I did but taste a little honey with the end of the rod that was in my hand; must I die for this.

44 Ş i Saul a zis:,, Dumnezeu să Se poarte cu toată asprimea faţă de mine, dacă nu vei muri, Ionatane!``

And Saul answered, God do so and more also, for thou shalt surely die, Jonathan.

45 P oporul a zis lui Saul:,, Ce! Să moară Ionatan, el, care a făcut această mare izbăvire în Israel? Niciodată! Viu este Domnul, că un păr din capul lui nu va cădea la pămînt, căci cu Dumnezeu a lucrat el în ziua aceasta.`` Astfel poporul a scăpat pe Ionatan de la moarte.

Then the people said unto Saul, Shall Jonathan die, who has wrought this great saving health in Israel? No, in no wise: as the LORD lives, there shall not one hair of his head fall to the ground, for he has wrought with God this day. So the people rescued Jonathan that he did not die.

46 S aul a încetat să mai urmărească pe Filisteni, şi Filistenii s'au dus acasă.

Then Saul went up from following the Philistines, and the Philistines went to their own place.

47 D upă ce a luat Saul domnia peste Israel, a făcut război în toate părţile cu toţi vrăjmaşii lui: cu Moab, cu copiii lui Amon, cu Edom, cu împăraţii din Ţoba, şi cu Filistenii; şi ori încotro se întorcea, era biruitor.

¶ So Saul took the kingdom over Israel and fought against all his enemies on every side, against Moab and against the sons of Ammon and against Edom and against the kings of Zobah and against the Philistines; and wherever he turned himself, he troubled them.

48 S 'a arătat viteaz, a bătut pe Amalec, şi a scăpat pe Israel din mîna celor ce -l jăfuiau.

And he gathered a host and smote Amalek and delivered Israel out of the hands of those that spoiled them.

49 F iii lui Saul au fost: Ionatan, Işvi şi Malchişua. Cele două fete ale lui se numeau: cea mai mare Merab, iar cea mai mică Mical.

Now the sons of Saul were Jonathan and Ishui and Melchishua. And the names of his two daughters were these: the name of the firstborn Merab and the name of the younger Michal.

50 N umele nevestei lui Saul era Ahinoam, fata lui Ahimaaţ. Numele căpeteniei oştirii lui era Abner, fiul lui Ner, unchiul lui Saul.

And the name of Saul’s wife was Ahinoam, the daughter of Ahimaaz. And the name of the captain of his host was Abner, the son of Ner, Saul’s uncle.

51 C his, tatăl lui Saul, şi Ner, tatăl lui Abner, erau fiii lui Abiel.

For Kish was the father of Saul, and Ner, the father of Abner, was the son of Abiel.

52 Î n tot timpul vieţii lui Saul a fost un război înverşunat împotriva Filistenilor; şi de îndată ce Saul zărea vreun om tare şi voinic, îl lua cu el.

And there was intense war against the Philistines all the days of Saul, and when Saul saw any strong man or any valiant man, he took him unto him.