1 C înd a isprăvit Solomon de zidit Casa Domnului, casa împăratului şi tot ce a găsit cu cale să facă,

¶ And when Solomon had finished the building of the house of the LORD and the king’s house and all Solomon’s desire which he was pleased to do,

2 D omnul S'a arătat a doua oară lui Solomon, cum i Se arătase la Gabaon.

the LORD appeared to Solomon the second time as he had appeared unto him at Gibeon.

3 Ş i Domnul i -a zis:,,Îţi ascult rugăciunea şi cererea pe care Mi-ai făcut -o, sfinţesc casa aceasta pe care ai zidit -o ca să pui în ea pentru totdeauna Numele Meu, şi ochii Mei şi inima Mea vor fi acolo pe vecie.

And the LORD said unto him, I have heard thy prayer and thy supplication that thou hast made in my presence. I have sanctified this house, which thou hast built, to put my name there for ever, and my eyes and my heart shall be there all the days.

4 Ş i tu, dacă vei umbla înaintea Mea, cum a umblat tatăl tău David, cu inimă curată şi cu neprihănire, făcînd tot ce ţi-am poruncit, dacă vei păzi legile şi poruncile Mele,

And if thou wilt walk before me as David, thy father walked, in integrity of heart and in uprightness, to do according to all that I have commanded thee, keeping my statutes and my rights,

5 v oi întări pe vecie scaunul de domnie al împărăţiei tale în Israel, cum am spus tatălui tău David, cînd am zis:, Nu vei fi lipsit niciodată de un urmaş pe scaunul de domnie al lui Israel.`

then I will establish the throne of thy kingdom upon Israel for ever as I spoke unto David, thy father, saying, There shall not fail thee a man upon the throne of Israel.

6 D ar dacă vă veţi abate dela Mine, voi şi fiii voştri, dacă nu veţi păzi poruncile Mele şi legile Mele pe cari vi le-am dat, şi dacă vă veţi duce să slujiţi altor dumnezei şi să vă închinaţi înaintea lor,

But if ye shall obstinately turn from following me, ye or your sons, and will not keep my commandments and my statutes which I have set before you, but go and serve other gods and worship them,

7 v oi nimici pe Israel din ţara pe care i-am dat -o, voi lepăda dela Mine casa pe care am sfinţit -o Numelui Meu, şi Israel va ajunge de rîs şi de pomină printre toate popoarele.

I will cut off Israel out of the land which I have given them, and this house, which I have sanctified unto my name, I will cast out of my sight, and Israel shall be a proverb and a byword among all peoples;

8 Ş i oricît de înaltă este casa aceasta, oricine va trece pe lîngă ea, va rămînea încremenit şi va fluiera. Şi va zice:, Pentruce a făcut Domnul aşa ţării acesteia şi casei acesteia?`

and at this house, which was high, any one that passes by it shall be astonished and shall hiss, and they shall say, Why has the LORD done thus unto this land and to this house?

9 Ş i i se va răspunde:, Pentrucă au părăsit pe Domnul, Dumnezeul lor, care a scos pe părinţii lor din ţara Egiptului, pentrucă s'au alipit de alţi dumnezei, s'au închinat înaintea lor şi le-au slujit; de aceea a făcut Domnul să vină peste ei toate aceste rele.``

And they shall answer, Because they forsook the LORD their God, who brought forth their fathers out of the land of Egypt and have taken hold upon other gods and have worshipped them and served them; for this the LORD has brought upon them all this evil.

10 D upă douăzeci de ani Solomon zidise cele două case, Casa Domnului şi casa împăratului.

¶ And it came to pass at the end of twenty years in which Solomon had built the two houses, the house of the LORD and the king’s house

11 A tunci, fiindcă Hiram, împăratul Tirului, dăduse lui Solomon lemne de cedru şi lemne de chiparos, şi aur, cît a voit, împăratul Solomon a dat lui Hiram douăzeci de cetăţi în ţara Galileii.

(for which Hiram, the king of Tyre, had furnished Solomon with cedar trees and fir trees and with gold, according to all his desire), that then King Solomon gave Hiram twenty cities in the land of Galilee.

12 H iram a ieşit din Tir, să vadă cetăţile pe cari i le dădea Solomon. Dar nu i-au plăcut,

And Hiram came out from Tyre to see the cities which Solomon had given him, and they did not please him.

13 ş i a zis:,, Ce cetăţi mi-ai dat, frate?`` Şi le -a numit ţara Cabul, nume pe care l-au păstrat pînă în ziua de azi.

And he said, What cities are these which thou hast given me, my brother? And they called them the land of Cabul unto this day.

14 H iram trimesese împăratului o sută douăzeci de talanţi de aur.

And Hiram had sent the king one hundred and twenty talents of gold.

15 I ată cum stau lucrurile cu privire la oamenii de corvoadă pe cari i -a luat împăratul Solomon pentru zidirea Casei Domnului şi a casei sale Milo, şi a zidului Ierusalimului, Haţorului, Meghidoului şi Ghezerului.

¶ And this is the account of the levy which King Solomon raised to build the house of the LORD and his own house and Millo and the wall of Jerusalem and Hazor and Megiddo and Gezer.

16 F araon, împăratul Egiptului, venise şi cucerise Ghezerul, îi dăduse foc, şi omorîse pe Cananiţii cari locuiau în cetate. Apoi îl dăduse de zestre fetei lui, nevasta lui Solomon.

For Pharaoh, king of Egypt, had gone up and taken Gezer and burnt it with fire and slain the Canaanites that dwelt in the city and given it for a gift unto his daughter, Solomon’s wife.

17 Ş i Solomon a zidit Ghezerul, Bet-Horonul de jos,

And Solomon built Gezer and Bethhoron, the lower,

18 B aalatul şi Tadmorul, în pustia ţării,

and Baalath and Tadmor in the land of the wilderness,

19 t oate cetăţile slujindu -i ca magazii şi fiind ale lui, cetăţile pentru cară, cetăţile pentru călărime, şi tot ce a găsit cu cale Solomon să zidească la Ierusalim, la Liban, şi în toată ţara peste care împărăţea.

likewise all the cities of store that Solomon had and cities for his chariots and cities for his horsemen and that which Solomon desired to build in Jerusalem and in Lebanon and in all the land of his dominion.

20 I ar pe tot poporul care mai rămăsese din Amoriţi, Hetiţi, Fereziţi, Heviţi şi Iebusiţi, ne făcînd parte din copiii lui Israel,

And all the peoples that were left of the Amorites, Hittites, Perizzites, Hivites, and Jebusites, which were not of the sons of Israel,

21 p e urmaşii lor, cari mai rămăseseră după ei în ţară şi pe cari copiii lui Israel nu -i putuseră nimici cu desăvîrşire, Solomon i -a luat ca robi de corvoadă, şi aşa au fost pînă în ziua de astăzi.

their children that were left after them in the land, whom the sons of Israel were not able utterly to destroy, upon those Solomon levied a tribute of bondservice unto this day.

22 D ar Solomon n'a întrebuinţat ca robi de corvoadă pe copiii lui Israel; căci ei erau oameni de război, slujitorii lui, căpeteniile lui, căpitanii lui, cîrmuitorii carălor şi călărimii lui.

But of the sons of Israel, Solomon did not impose service, but they were men of war, or his slaves or his princes or his captains or rulers of his chariots or his horsemen.

23 C ăpeteniile puse de Solomon peste lucrări erau în număr de cinci sute cincizeci, însărcinaţi să privegheze pe lucrători.

And those that Solomon had made princes and officers over Solomon’s work were five hundred and fifty, who bore rule over the people that wrought in the work.

24 F ata lui Faraon s'a suit din cetatea lui David în casa ei, pe care i -o zidise Solomon. Atunci a zidit el Milo.

But Pharaoh’s daughter came up out of the city of David unto her house which Solomon had built for her; then he built Millo.

25 S olomon aducea de trei ori pe an arderi de tot şi jertfe de mulţămire pe altarul pe care -l zidise Domnului, şi ardea tămîie pe cel care era înaintea Domnului. Şi a isprăvit astfel casa.

And three times in a year Solomon offered burnt offerings and peace offerings upon the altar which he built unto the LORD, and he burnt incense upon the altar that was before the LORD, after the house was finished.

26 Î mpăratul Solomon a mai făcut şi corăbii la Eţion-Gheber, lîngă Elot, pe ţărmurile mării Roşii, în ţara Edomului.

And king Solomon made a navy of ships in Eziongeber, which is beside Eloth, on the shore of the Red sea, in the land of Edom.

27 Ş i Hiram a trimes cu aceste corăbii, la slujitorii lui Solomon, pe înşişi slujitorii lui, marinari cari cunoşteau marea.

And Hiram sent in the navy his slaves, shipmen that had knowledge of the sea, with the slaves of Solomon.

28 S 'au dus la Ofir, şi au luat de acolo aur, patru sute douăzeci de talanţi, pe cari i-au adus împăratului Solomon.

And they went to Ophir and brought gold from there, four hundred and twenty talents and brought it to king Solomon.