1 I ată locurile pe cari le-au primit copiii lui Israel ca moştenire în ţara Canaanului, pe cari li le-au împărţit între ei preotul Eleazar, Iosua, fiul lui Nun, şi căpeteniile de familie ale seminţiilor copiilor lui Israel.
¶ This is the inheritance of the sons of Israel in the land of Canaan, which Eleazar the priest and Joshua, the son of Nun, and the heads of the fathers of the tribes of the sons of Israel, distributed unto them.
2 Î mpărţirea s'a făcut prin sorţi, cum poruncise Domnul prin Moise, pentru cele nouă seminţii şi jumătate.
Their inheritance was by lot, as the LORD had commanded by the hand of Moses, to be given to the nine tribes and to the half tribe.
3 C ăci Moise dăduse o moştenire celor două seminţii şi jumătate de cealaltă parte a Iordanului; dar Leviţilor nu le dăduse moştenire printre ei.
For Moses had given the inheritance of two tribes and half a tribe on the other side of the Jordan, but unto the Levites he gave no inheritance among them.
4 F iii lui Iosif, alcătuiau două seminţii: Manase şi Efraim; şi Leviţilor nu li s'a dat parte în ţară, afară de cetăţile pentru locuit, cu locurile goale dimprejurul lor pentru turmele şi averile lor.
For the sons of Joseph were two tribes, Manasseh and Ephraim, and they gave no part unto the Levites in the land except cities to dwell in with their suburbs for their livestock and for their substance.
5 C opiii lui Israel au făcut întocmai după poruncile pe cari le dăduse lui Moise Domnul, şi au împărţit ţara.
As the LORD had commanded Moses, so the sons of Israel did regarding the dividing of the land.
6 F iii lui Iuda s'au apropiat de Iosua, la Ghilgal; şi Caleb, fiul lui Iefune, Chenizitul, i -a zis:,,Ştii ce a spus Domnul lui Moise, omul lui Dumnezeu, cu privire la mine şi cu privire la tine, la Cades-Barnea.
¶ Then the sons of Judah came unto Joshua in Gilgal, and Caleb, the son of Jephunneh the Kenezite, said unto him, Thou knowest the thing that the LORD said unto Moses, the man of God, concerning me and thee in Kadeshbarnea.
7 E ram în vîrstă de patruzeci de ani cînd m'a trimes Moise, robul Domnului, din Cades-Barnea, ca să iscodesc ţara, şi i-am adus ştiri aşa cum îmi spunea inima mea curată.
I was forty years old when Moses, the slave of the LORD, sent me from Kadeshbarnea to spy out the land, and I brought him word again as it was in my heart,
8 F raţii mei cari se suiseră împreună cu mine au tăiat inima poporului, dar eu am urmat în totul calea Domnului, Dumnezeului meu.
but my brethren that went up with me made the heart of the people melt; but I entirely followed the LORD my God.
9 Ş i în ziua aceea Moise a jurat, şi a zis:,,Ţara în care a călcat piciorul tău, va fi moştenirea ta pe vecie, pentru tine şi pentru copiii tăi, pentrucă ai urmat în totul voia Domnului, Dumnezeului meu``.
And Moses swore on that day, saying, Surely the land on which thy feet have trodden shall be thy inheritance and thy sons’ for ever because thou hast entirely followed the LORD my God.
10 A cum iată că Domnul m'a ţinut în viaţă, cum a spus. Sînt patruzeci şi cinci de ani decînd vorbea Domnul astfel lui Moise, cînd umbla Israel prin pustie; şi acum iată că azi sînt în vîrstă de optzeci şi cinci de ani.
And now, behold, the LORD has caused me to live, as he said, these forty-five years from the time that the LORD spoke these words unto Moses, while Israel has walked in the wilderness; and now, behold, I am this day eighty-five years old.
11 Ş i astăzi, sînt tot aşa de tare ca în ziua cînd m'a trimes Moise; am tot atîta putere cît aveam atunci, fie pentru luptă, fie pentru ca să merg în fruntea voastră.
As yet I am as strong today as I was in the day that Moses sent me; as my strength was then, even so is my strength now, for war and to go out and to come in.
12 D ă-mi dar muntele acesta despre care a vorbit Domnul pe vremea aceea; căci ai auzit atunci că acolo sînt Anachimi, şi că sînt cetăţi mari şi întărite. Domnul va fi, poate, cu mine, şi -i voi izgoni, cum a spus Domnul``.
Now, therefore, give me this mountain, of which the LORD spoke in that day; for thou didst hear in that day how the Anakims were there and that the cities were great and strong; peradventure, the LORD will be with me, and I shall drive them out, as the LORD said.
13 I osua a binecuvîntat pe Caleb, fiul lui Iefune, şi i -a dat ca moştenire Hebronul.
Then Joshua blessed him and gave unto Caleb, the son of Jephunneh, Hebron as inheritance.
14 A stfel Caleb, fiul lui Iefune, Chenizitul, a avut de moştenire pînă în ziua de azi Hebronul, pentrucă urmase în totul calea Domnului, Dumnezeului lui Israel.
Hebron, therefore, became the inheritance of Caleb, the son of Jephunneh the Kenezite, unto this day because he entirely followed the LORD God of Israel.
15 H ebronul se chema mai înainte Chiriat-Arba: Arba fusese omul cel mai mare dintre Anachimi. Şi ţara s'a odihnit de război.
And the name of Hebron before was Kirjatharba; Arba had been a great man among the Anakims. And the land had rest from war.