1 E ra pe vremea lui Ahaşveroş, al acelui Ahaşveroş care domnea dela India pînă în Etiopia peste o sută douăzeci şi şapte de ţinuturi.

¶ Now it came to pass in the days of Ahasuerus (this is Ahasuerus who reigned from India even unto Ethiopia over one hundred and twenty-seven provinces)

2 Î mpăratul Ahaşveroş şedea atunci pe scaunul lui împărătesc la Susa, în capitală.

That in those days, when the king Ahasuerus sat on the throne of his kingdom, which was in Shushan, the palace,

3 Î n al treilea an al domniei lui, a dat un ospăţ tuturor domnitorilor şi slujitorilor săi. Căpeteniile oştirii Perşilor şi Mezilor, mai marii şi capii ţinuturilor, s'au strîns înaintea lui.

In the third year of his reign, he made a banquet unto all his princes and his slaves, having before him the power of Persia and Media, the governors and princes of the provinces, ‘

4 E l le -a arătat bogăţia strălucită a împărăţiei lui şi slava minunată a mărimii lui, în multe zile, timp de o sută optzeci de zile.

to show them the riches of the glory of his kingdom and the honour of beauty of his greatness for many days, even one hundred and eighty days.

5 D upă ce au trecut aceste zile, împăratul a dat întregului popor care se afla în capitala Susa, dela cel mai mare pînă la cel mai mic, un ospăţ, care a ţinut şapte zile, în curtea grădinii casei împărăteşti.

And when these days were expired, the king made a banquet unto all the people that were present in Shushan the palace, both unto great and small, for seven days, in the court of the garden of the king’s palace.

6 C ovoare albe, verzi şi albastre, erau legate cu funii de in supţire şi de purpură de nişte verigi de argint şi de nişte stîlpi de marmoră. Paturi de aur şi de argint stăteau pe o podeală de porfir, de marmoră, de sidef şi de pietre negre.

There were white, green, and blue hangings, fastened with cords of fine linen and purple to silver rings and pillars of marble; the beds were of gold and silver, upon a pavement of porphyre and of marble and of alabaster and of blue.

7 I ar de băut turnau în vase de aur, de felurite soiuri. Era belşug de vin împărătesc, mulţămită dărniciei împăratului.

And they gave them drink in vessels of gold (the vessels being diverse one from another) and royal wine in abundance, according to the power of the king.

8 D ar nimeni nu era silit să bea, căci împăratul poruncise tuturor oamenilor din casa lui să facă după voia fiecăruia.

And the drink was according to this law: let no one constrain themselves; for so the king had appointed to all the officers of his house that they should do according to the will of each one.

9 Î mpărăteasa Vasti a dat şi ea un ospăţ femeilor, în casa împărătească a împăratului Ahaşveroş.

Likewise Vashti, the queen, made a banquet for the women in the royal house of King Ahasuerus.

10 A şaptea zi, pe cînd inima împăratului era veselă de vin, a poruncit lui Mehuman, Bizta, Harbona Bigta, Abagta, Zetar şi Carcas, cei şapte fameni cari slujeau înaintea împăratului Ahaşveroş,

¶ On the seventh day, when the heart of the king was merry with wine, he commanded Mehuman, Biztha, Harbona, Bigtha, Abagtha, Zethar, and Carcas, the seven eunuchs that served in the presence of Ahasuerus, the king,

11 s ă aducă în faţa lui pe împărăteasa Vasti, cu cununa împărătească, pentruca să arate frumuseţa ei popoarelor şi mai marilor săi, căci era frumoasă la chip.

to bring Vashti, the queen, before the king with the crown of the kingdom, to show the people and the princes her beauty, for she was fair to behold.

12 D ar împărăteasa Vasti n'a vrut să vină, cînd a primit prin fameni porunca împăratului. Şi împăratul s'a supărat foarte tare, s'a aprins de mînie.

But Queen Vashti refused to come at the king’s word by his eunuchs; therefore, the king was very wroth, and his anger burned in him.

13 A tunci împăratul a vorbit cu înţelepţii cari cunoşteau obiceiurile vremii. Căci aşa se puneau la cale treburile împăratului: înaintea tuturor celor ce cunoşteau legile şi dreptul.

Then the king asked the wise men, who knew the times, (for so was the king’s manner toward all that knew about the law and rights,

14 A vea lîngă el pe Carşena, pe Şetar, pe Admata, pe Tarsis, pe Meres, pe Marsena, pe Memucan, şapte domnitori ai Persiei şi Mediei, cari vedeau faţa împăratului şi cari aveau locul întîi în împărăţie.

and the next to him was Carshena, Shethar, Admatha, Tarshish, Meres, Marsena, and Memucan, seven princes of Persia and Media, who saw the king’s face, and who sat first in the kingdom;)

15 C e trebuie``, a zis el,,, să se facă împărătesei Vasti, după lege, pentrucă n'a împlinit ce i -a poruncit împăratul Ahaşveroş prin fameni?``

What shall we do unto Queen Vashti according to law because she has not performed the decree of King Ahasuerus by the eunuchs?

16 M emucan a răspuns înaintea împăratului şi domnitorilor:,, Nu numai faţă de împărat s'a purtat rău împărăteasa Vasti; ci şi faţă de toţi domnitorii şi toate popoarele cari sînt în toate ţinuturile împăratului Ahaşveroş.

And Memucan answered before the king and the princes, Vashti, the queen, has not only committed iniquity against the king, but also against all the princes and against all the people that are in all the provinces of King Ahasuerus.

17 C ăci fapta împărătesei va ajunge la cunoştinţa tuturor femeilor, şi le va face să-şi nesocotească bărbaţii. Ele vor zice:,Împăratul Ahaşveroş a poruncit să i se aducă înainte împărăteasa Vasti, şi ea nu s'a dus.`

For this deed of the queen shall be known abroad unto all the women so that they shall despise their husbands, saying, King Ahasuerus commanded Vashti, the queen, to be brought in before him, but she did not come.

18 Ş i în ziua aceasta crăiesele Persiei şi Mediei, cari vor afla de fapta împărătesei, vor vorbi tot aşa tuturor căpeteniilor împăratului: de aici va veni mult dispreţ şi mînie.

And now the princesses of Persia and Media who have heard of the deed of the queen shall say this unto all the king’s princes, and there shall be much contempt and wrath.

19 D acă împăratul găseşte cu cale, să se dea poruncă din partea lui şi să se scrie în legile Perşilor şi Mezilor, cu arătare că nu trebuie să se calce, o poruncă împărătească, după care Vasti să nu se mai arate înaintea împăratului Ahaşveroş. Iar împăratul să dea vrednicia de împărăteasă alteia, mai bună decît ea.

If it pleases the king, let there go forth a royal commandment from him, and let it be written among the laws of the Persians and the Medes, that it not be altered, That Vashti come no more before King Ahasuerus, and let the king give her royal estate unto another that is better than she.

20 P orunca împăratului se va vesti astfel în toată împărăţia lui, -căci este mare-şi toate femeile vor da cinste bărbaţilor lor, dela mare pînă la mic.``

And this sentence which the king shall make shall be heard throughout all his empire, although it is great, and all the wives shall give their husbands honour, from the greatest to the least.

21 P ărerea aceasta a fost primită de împărat şi de domnitori, şi împăratul a lucrat după cuvîntul lui Memucan.

And this word pleased the king and the princes, and the king did according to the word of Memucan;

22 A trimes scrisori tuturor ţinuturilor din împărăţia lui, fiecărui ţinut după scrierea lui, şi fiecărui popor după limba lui; ele spuneau că orice bărbat trebuie să fie stăpîn în casa lui, şi că va vorbi limba poporului său.

for he sent letters into all the king’s provinces, into every province according to the writing thereof, and to every people after their language, saying, That every man should bear rule in his own house and that it should be published according to the language of every people.