1 Î ntr'o zi de Sabat, Isus a intrat în casa unuia din fruntaşii Fariseilor, ca să prînzească. Fariseii Îl pîndeau de aproape.

¶ And it came to pass as he went into the house of one of the princes of the Pharisees to eat bread on the sabbath day that they watched him.

2 Ş i înaintea Lui era un om bolnav de dropică.

And, behold, there was a certain man before him who had the dropsy.

3 I sus a luat cuvîntul, şi a zis învăţătorilor Legii şi Fariseilor:,, Oare este îngăduit a vindeca în ziua Sabatului sau nu?``

And Jesus, answering, spoke unto the lawyers and Pharisees, saying, Is it lawful to heal on the sabbath day?

4 E i tăceau. Atunci Isus a luat de mînă pe omul acela, l -a vindecat, şi i -a dat drumul.

And they were silent. And he took him and healed him and dismissed him

5 P e urmă, le -a zis:,, Cine dintre voi, dacă -i cade copilul sau boul în fîntînă, nu -l va scoate îndată afară, în ziua Sabatului?``

and answered them, saying, Which of you shall have an ass or an ox fallen into a pit and will not straightway pull him out on the sabbath day?

6 Ş i n'au putut să -I răspundă nimic la aceste vorbe.

And they could not answer him as to these things.

7 A poi, cînd a văzut că cei poftiţi la masă alegeau locurile dintîi, le -a spus o pildă. Şi le -a zis:

¶ And observing how they chose the first seats at the table, he put forth a parable to those who were invited, saying unto them,

8 C înd eşti poftit de cineva la nuntă, să nu te aşezi la masă în locul dintîi; ca nu cumva, printre cei poftiţi de el, să fie altul mai cu vază decît tine,

When thou art called to a wedding by anyone, do not sit down in the highest place, lest a more honourable man than thou be invited of him,

9 ş i cel ce te -a poftit şi pe tine şi pe el, să vină să-ţi zică:, Dă locul tău omului acestuia.` Atunci, cu ruşine, va trebui să iei locul de pe urmă.

and he that called thee and him come and say to thee, Give this man place, and thou begin with shame to have the lowest place.

10 C i, cînd eşti poftit, du-te şi aşează-te în locul cel mai depe urmă; pentruca, atunci cînd va veni cel ce te -a poftit, să-ţi zică:, Prietene, mută-te mai sus.` Lucrul acesta îţi va face cinste înaintea tuturor celor ce vor fi la masă împreună cu tine.

But when thou art called, go and sit down in the lowest place that when he that invited thee comes, he may say unto thee, Friend, come up higher; then shalt thou have glory in the presence of those that sit at the table with thee.

11 C ăci oricine se înalţă, va fi smerit; şi cine se smereşte, va fi înălţat.``

For whosoever exalts himself shall be abased, and he that humbles himself shall be exalted.

12 A zis şi celui ce -L poftise:,, Cînd dai un prînz sau o cină, să nu chemi pe prietenii tăi, nici pe fraţii tăi, nici pe neamurile tale, nici pe vecinii bogaţi, ca nu cumva să te cheme şi ei la rîndul lor pe tine, şi să iei astfel o răsplată pentru ce ai făcut.

Then said he also to him that invited him, When thou makest a dinner or a supper, call not thy friends nor thy brethren, neither thy kinsmen nor thy rich neighbours, lest they also invite thee again, and a recompense be made thee.

13 C i, cînd dai o masă, cheamă pe săraci, pe schilozi, pe şchiopi, pe orbi.

But when thou makest a banquet, call the poor, the maimed, the lame, the blind,

14 Ş i va fi ferice de tine, pentrucă ei n'au cu ce să-ţi răsplătească; dar ţi se va răsplăti la învierea celor neprihăniţi.``

and thou shalt be blessed, for they cannot recompense thee; for thou shalt be recompensed at the resurrection of the just.

15 U nul din ceice şedeau la masă cu El, cînd a auzit aceste vorbe, I -a zis;,, Ferice de acela care va prînzi în Împărăţia lui Dumnezeu!``

¶ And when one of those that sat at the table with him heard these things, he said unto him, Blessed is he that shall eat bread in the kingdom of God.

16 Ş i Isus i -a răspuns:,, Un om a dat o cină mare, şi a poftit pe mulţi.

Then said he unto him, A certain man made a great supper and called many

17 L a ceasul cinei, a trimes pe robul său să spună celor poftiţi:, Veniţi, căci iată că toate sînt gata.`

and sent his slave at supper time to say to those that were called, Come, for all things are now ready.

18 D ar toţi, parcă fuseseră vorbiţi, au început să se desvinovăţească. Cel dintîi i -a zis:, Am cumpărat un ogor, şi trebuie să mă duc să -l văd; rogu-te să mă ierţi.`

And they all with one consent began to make excuse. The first said unto him, I have bought a field, and I have need to go and see it; I pray thee have me excused.

19 U n altul a zis:, Am cumpărat cinci părechi de boi şi mă duc să -i încerc: iartă-mă, te rog.`

And another said, I have bought five yoke of oxen, and I go to prove them; I pray thee have me excused.

20 U n altul a zis:, Tocmai acum m'am însurat, şi de aceea nu pot veni.`

And another said, I have married a wife, and therefore I cannot come.

21 C înd s'a întors robul, a spus stăpînului său aceste lucruri. Atunci stăpînul casei s'a mîniat, şi a zis robului său:, Du-te degrab în pieţele şi uliţele cetăţii, şi adu aici pe cei săraci, ciungi, orbi şi şchiopi.`

So that slave came and showed his lord these things. Then the husband of the house, being angry, said to his slave, Go out quickly into the streets and lanes of the city and bring in here the poor and the maimed and the halt and the blind.

22 L a urmă, robul a zis:, Stăpîne, s'a făcut cum ai poruncit, şi tot mai este loc.`

And the slave said, Lord, it is done as thou hast commanded, and yet there is room.

23 Ş i stăpînul a zis robului:, Ieşi la drumuri şi la garduri, şi pe cei ce -i vei găsi, sileşte -i să intre, ca să mi se umple casa.

And the lord said unto the slave, Go out into the highways and hedges and compel them to come in that my house may be filled.

24 C ăci vă spun că niciunul din cei poftiţi, nu va gusta din cina mea.``

For I say unto you, That none of those men which were called shall taste of my supper.

25 Î mpreună cu Isus mergeau multe noroade. El S'a întors, şi le -a zis:

¶ And great multitudes went with him, and he turned and said unto them,

26 D acă vine cineva la Mine, şi nu urăşte pe tatăl său, pe mamă-sa, pe nevastă-sa, pe copiii săi, pe fraţii săi, pe surorile sale, ba chiar însăş viaţa sa, nu poate fi ucenicul Meu.

If anyone comes to me and does not hate his father and mother and wife and children and brethren and sisters, and even his own life also, he cannot be my disciple.

27 Ş i oricine nu-şi poartă crucea, şi nu vine după Mine, nu poate fi ucenicul Meu.

And whosoever does not bear his cross and come after me cannot be my disciple.

28 C ăci, cine dintre voi, dacă vrea să zidească un turn, nu stă mai întîi să-şi facă socoteala cheltuielilor, ca să vadă dacă are cu ce să -l sfîrşească?

For which of you intending to build a tower does not sit down first and count the cost, whether he has sufficient to finish it?

29 P entruca nu cumva, dupăce i -a pus temelia, să nu -l poată sfîrşi, şi toţi ceice -l vor vedea, să înceapă să rîdă de el,

Lest perhaps after he has laid the foundation and is not able to finish it, all that behold it begin to mock him,

30 ş i să zică:, Omul acesta a început să zidească, şi n'a putut isprăvi.`

saying, This man began to build, and was not able to finish.

31 S au care împărat, cînd merge să se bată în război cu un alt împărat, nu stă mai întîi să se sfătuiască dacă va putea merge cu zece mii de oameni înaintea celuice vine împotriva lui cu douăzeci de mii?

Or what king going to make war against another king does not sit down first and consult whether he is able with ten thousand to meet him that comes against him with twenty thousand?

32 A ltfel, pe cînd celalt împărat este încă departe, îi trimete o solie să ceară pace.

Or else, while the other is yet a great way off, he sends an embassy and desires conditions of peace.

33 T ot aşa, oricine dintre voi, care nu se leapădă de tot ce are, nu poate fi ucenicul Meu.

So likewise, any one of you that does not forsake all that he has cannot be my disciple.

34 S area este bună; dar dacă sarea îşi pierde gustul ei de sare, prin ce i se va da înapoi gustul acesta?

Salt is good; but if the salt has lost its savour, with what shall it be seasoned?

35 A tunci nu mai este bună nici pentru pămînt, nici pentru gunoi, ci este aruncată afară. Cine are urechi de auzit, să audă.``

It is neither good for the land, nor for the dunghill; it is cast out. He that has ears to hear, let him hear.