1 I ată încă vreocîteva din Pildele lui Solomon, strînse de oamenii lui Ezechia, împăratul lui Iuda. -

¶ These are also proverbs of Solomon, which the men of Hezekiah king of Judah copied out.

2 S lava lui Dumnezeu stă în ascunderea lucrurilor, dar slava împăraţilor stă în cercetarea lucrurilor. -

¶ It is the glory of God to conceal the word, but the honour of kings is to search out the word.

3 Î nălţimea cerurilor, adîncimea pămîntului, şi inima împăraţilor sînt nepătrunse. -

For the height of the heavens and depth of the earth and for the heart of kings, there is no investigation.

4 S coate zgura din argint, şi argintarul va face din el un vas ales.

¶ Take away the dross from the silver, and a vessel shall come forth for the finer.

5 S coate şi pe cel rău dinaintea împăratului, şi scaunul lui de domnie se va întări prin neprihănire. -

Take away the wicked from before the king, and his throne shall be established in righteousness.

6 N u te făli înaintea împăratului, şi nu lua locul celor mari;

¶ Do not praise thyself in the presence of the king, and do not stand in the place of great men;

7 c ăci este mai bine să ţi se zică:,, Suie-te mai sus!`` decît să fii pogorît înaintea voivodului pe care ţi -l văd ochii. -

for it is better that it be said unto thee, Come up here than that thou should be put lower in the presence of the prince whom thine eyes have seen.

8 N u te grăbi să te iei la ceartă, ca nu cumva la urmă să nu ştii ce să faci, cînd te va lua la ocări aproapele tău. -

¶ Do not go forth hastily to strive lest thou know not what to do in the end thereof when thy neighbour has put thee to shame.

9 A pără-ţi pricina împotriva aproapelui tău, dar nu da pe faţă taina altuia,

Debate thy cause with thy neighbour himself and do not uncover the secret to another

10 c a nu cumva, aflînd -o cineva, să te umple de ruşine, şi să-ţi iasă nume rău care să nu se mai şteargă. -

lest he that hears it put thee to shame and thine infamy not turn away.

11 U n cuvînt spus la vremea potrivită, este ca nişte mere de aur într'un coşuleţ de argint. -

¶ A word fitly spoken is like apples of gold inscribed with silver.

12 C a o verigă de aur şi o podoabă de aur curat, aşa este înţeleptul care mustră, pentru o ureche ascultătoare. -

As an earring of gold and an ornament of fine gold, so is he who reproves a wise man who has a docile ear.

13 C a răcoreala zăpezii pe vremea secerişului, aşa este un sol credincios pentru cel ce -l trimete: el înviorează sufletul stăpînului său.

¶ As the cold of snow in the time of harvest, so is a faithful messenger to those that send him, for he refreshes the soul of his master.

14 C a norii şi vîntul fără ploaie, aşa este un om care se laudă pe nedrept cu dărniciile lui. -

¶ Whosoever boasts in a gift of falsehood is like clouds and wind without rain.

15 P rin răbdare se înduplecă un voivod, şi o limbă dulce poate zdrobi oase.

¶ By long forbearing a prince is persuaded, and a soft tongue breaks the bones.

16 D acă dai peste miere, nu mînca decît atît cît îţi ajunge, ca să nu ţi se scîrbească şi s'o verşi din gură. -

¶ Hast thou found honey? eat so much as is sufficient for thee lest thou be filled therewith, and vomit it.

17 C alcă rar în casa aproapelui tău, ca să nu se sature de tine şi să te urască. -

¶ Withdraw thy foot from thy neighbour’s house lest he be weary of thee and so hate thee.

18 C a un buzdugan, ca o sabie şi ca o săgeată ascuţită, aşa este un om care face o mărturisire mincinoasă împotriva aproapelui său. -

¶ A man that bears false witness against his neighbour is a maul and a sword and a sharp arrow.

19 C a un dinte stricat şi ca un picior care şchioapătează, aşa este încrederea într'un stricat la ziua necazului. -

¶ Confidence in an unfaithful man in time of trouble is like a broken tooth, and a foot out of joint.

20 C a unul care îşi scoate haina pe o zi rece, sau varsă oţet pe silitră, aşa este cine cîntă cîntece unei inimi în nenorocire. -

¶ As he that takes away a garment in cold weather and as vinegar upon soap, so is he that sings songs to a heavy heart.

21 D acă este flămînd vrăjmaşul tău, dă -i pîne să mănînce, dăcă -i este sete, dă -i apă să bea.

¶ If thy enemy is hungry, give him bread to eat, and if he is thirsty, give him water to drink,

22 C ăci făcînd aşa, aduni cărbuni aprinşi pe capul lui, şi Domnul îţi va răsplăti. -

for thou shalt heap coals of fire upon his head, and the LORD shall reward thee.

23 V întul de miazănoapte aduce ploaia, şi limba clevetitoare aduce o faţă mîhnită. -

¶ The north wind drives away rain, so does an angry countenance a backbiting tongue.

24 M ai bine să locuieşti într'un colţ pe acoperiş, decît să locuieşti într'o casă mare cu o nevastă gîlcevitoare. -

¶ It is better to dwell in the corner of the housetop than with a brawling woman and in a wide house.

25 C a apa proaspătă pentru un om obosit, aşa este o veste bună venită dintr'o ţară depărtată. -

¶ As cold waters to a thirsty soul, so is good news from a far country.

26 C a o fîntînă turbure şi ca un izvor stricat, aşa este cel neprihănit care se clatină înaintea celui rău. -

¶ A righteous man falling down before the wicked is as a troubled fountain and a corrupt spring.

27 N u este bine să mănînci multă miere: tot aşa, nu este o cinste să alergi după slava ta însuţi. -

¶ It is not good to eat much honey, so for men to search their own glory is not glory.

28 O mul care nu este stăpîn pe sine, este ca o cetate surpată şi fără ziduri.

¶ The man whose spirit has no restraint is like a city that is broken down and without walls.