1 I ată încă vreocîteva din Pildele lui Solomon, strînse de oamenii lui Ezechia, împăratul lui Iuda. -

These are also proverbs of Solomon, which the men of Hezekiah king of Judah copied out.

2 S lava lui Dumnezeu stă în ascunderea lucrurilor, dar slava împăraţilor stă în cercetarea lucrurilor. -

It is the glory of God to conceal a thing: but the honour of kings is to search out a matter.

3 Î nălţimea cerurilor, adîncimea pămîntului, şi inima împăraţilor sînt nepătrunse. -

The heaven for height, and the earth for depth, and the heart of kings is unsearchable.

4 S coate zgura din argint, şi argintarul va face din el un vas ales.

Take away the dross from the silver, and there shall come forth a vessel for the finer.

5 S coate şi pe cel rău dinaintea împăratului, şi scaunul lui de domnie se va întări prin neprihănire. -

Take away the wicked from before the king, and his throne shall be established in righteousness.

6 N u te făli înaintea împăratului, şi nu lua locul celor mari;

Put not forth thyself in the presence of the king, and stand not in the place of great men:

7 c ăci este mai bine să ţi se zică:,, Suie-te mai sus!`` decît să fii pogorît înaintea voivodului pe care ţi -l văd ochii. -

For better it is that it be said unto thee, Come up hither; than that thou shouldest be put lower in the presence of the prince whom thine eyes have seen.

8 N u te grăbi să te iei la ceartă, ca nu cumva la urmă să nu ştii ce să faci, cînd te va lua la ocări aproapele tău. -

Go not forth hastily to strive, lest thou know not what to do in the end thereof, when thy neighbour hath put thee to shame.

9 A pără-ţi pricina împotriva aproapelui tău, dar nu da pe faţă taina altuia,

Debate thy cause with thy neighbour himself; and discover not a secret to another:

10 c a nu cumva, aflînd -o cineva, să te umple de ruşine, şi să-ţi iasă nume rău care să nu se mai şteargă. -

Lest he that heareth it put thee to shame, and thine infamy turn not away.

11 U n cuvînt spus la vremea potrivită, este ca nişte mere de aur într'un coşuleţ de argint. -

A word fitly spoken is like apples of gold in pictures of silver.

12 C a o verigă de aur şi o podoabă de aur curat, aşa este înţeleptul care mustră, pentru o ureche ascultătoare. -

As an earring of gold, and an ornament of fine gold, so is a wise reprover upon an obedient ear.

13 C a răcoreala zăpezii pe vremea secerişului, aşa este un sol credincios pentru cel ce -l trimete: el înviorează sufletul stăpînului său.

As the cold of snow in the time of harvest, so is a faithful messenger to them that send him: for he refresheth the soul of his masters.

14 C a norii şi vîntul fără ploaie, aşa este un om care se laudă pe nedrept cu dărniciile lui. -

Whoso boasteth himself of a false gift is like clouds and wind without rain.

15 P rin răbdare se înduplecă un voivod, şi o limbă dulce poate zdrobi oase.

By long forbearing is a prince persuaded, and a soft tongue breaketh the bone.

16 D acă dai peste miere, nu mînca decît atît cît îţi ajunge, ca să nu ţi se scîrbească şi s'o verşi din gură. -

Hast thou found honey? eat so much as is sufficient for thee, lest thou be filled therewith, and vomit it.

17 C alcă rar în casa aproapelui tău, ca să nu se sature de tine şi să te urască. -

Withdraw thy foot from thy neighbour's house; lest he be weary of thee, and so hate thee.

18 C a un buzdugan, ca o sabie şi ca o săgeată ascuţită, aşa este un om care face o mărturisire mincinoasă împotriva aproapelui său. -

A man that beareth false witness against his neighbour is a maul, and a sword, and a sharp arrow.

19 C a un dinte stricat şi ca un picior care şchioapătează, aşa este încrederea într'un stricat la ziua necazului. -

Confidence in an unfaithful man in time of trouble is like a broken tooth, and a foot out of joint.

20 C a unul care îşi scoate haina pe o zi rece, sau varsă oţet pe silitră, aşa este cine cîntă cîntece unei inimi în nenorocire. -

As he that taketh away a garment in cold weather, and as vinegar upon nitre, so is he that singeth songs to an heavy heart.

21 D acă este flămînd vrăjmaşul tău, dă -i pîne să mănînce, dăcă -i este sete, dă -i apă să bea.

If thine enemy be hungry, give him bread to eat; and if he be thirsty, give him water to drink:

22 C ăci făcînd aşa, aduni cărbuni aprinşi pe capul lui, şi Domnul îţi va răsplăti. -

For thou shalt heap coals of fire upon his head, and the Lord shall reward thee.

23 V întul de miazănoapte aduce ploaia, şi limba clevetitoare aduce o faţă mîhnită. -

The north wind driveth away rain: so doth an angry countenance a backbiting tongue.

24 M ai bine să locuieşti într'un colţ pe acoperiş, decît să locuieşti într'o casă mare cu o nevastă gîlcevitoare. -

It is better to dwell in the corner of the housetop, than with a brawling woman and in a wide house.

25 C a apa proaspătă pentru un om obosit, aşa este o veste bună venită dintr'o ţară depărtată. -

As cold waters to a thirsty soul, so is good news from a far country.

26 C a o fîntînă turbure şi ca un izvor stricat, aşa este cel neprihănit care se clatină înaintea celui rău. -

A righteous man falling down before the wicked is as a troubled fountain, and a corrupt spring.

27 N u este bine să mănînci multă miere: tot aşa, nu este o cinste să alergi după slava ta însuţi. -

It is not good to eat much honey: so for men to search their own glory is not glory.

28 O mul care nu este stăpîn pe sine, este ca o cetate surpată şi fără ziduri.

He that hath no rule over his own spirit is like a city that is broken down, and without walls.