1 N u te făli cu ziua de mîne, căci nu ştii ce poate aduce o zi. -

Boast not thyself of to morrow; for thou knowest not what a day may bring forth.

2 S ă te laude altul, nu gura ta, un străin, nu buzele tale.

Let another man praise thee, and not thine own mouth; a stranger, and not thine own lips.

3 P iatra este grea, şi nisipul este greu, dar supărarea pe care o pricinuieşte nebunul este mai grea de cît amîndouă. -

A stone is heavy, and the sand weighty; but a fool's wrath is heavier than them both.

4 F uria este fără milă şi mînia năvalnică, dar cine poate sta împotriva geloziei? -

Wrath is cruel, and anger is outrageous; but who is able to stand before envy?

5 M ai bine o mustrare pe faţă de cît o prietenie ascunsă. -

Open rebuke is better than secret love.

6 R ănile făcute de un prieten dovedesc credincioşia lui, dar sărutările unui vrăjmaş sînt mincinoase. -

Faithful are the wounds of a friend; but the kisses of an enemy are deceitful.

7 S ătulul calcă în picioare fagurul de miere, dar pentru cel flămînd toate amărăciunile sînt dulci. -

The full soul loatheth an honeycomb; but to the hungry soul every bitter thing is sweet.

8 C a pasărea plecată din cuibul ei, aşa este omul plecat din locul său.

As a bird that wandereth from her nest, so is a man that wandereth from his place.

9 C um înveseleşte untdelemnul şi tămîia inima, aşa de dulci sînt sfaturile pline de dragoste ale unui prieten. -

Ointment and perfume rejoice the heart: so doth the sweetness of a man's friend by hearty counsel.

10 N u părăsi pe prietenul tău şi pe prietenul tatălui tău, dar nu intra în casa fratelui tău în ziua necazului tău: mai bine un vecin aproape de cît un frate departe. -

Thine own friend, and thy father's friend, forsake not; neither go into thy brother's house in the day of thy calamity: for better is a neighbour that is near than a brother far off.

11 F iule, fii înţelept, şi înveseleşte-mi inima, şi atunci voi putea răspunde celui ce mă batjocoreşte. -

My son, be wise, and make my heart glad, that I may answer him that reproacheth me.

12 O mul chibzuit vede răul şi se ascunde; dar proştii merg spre el şi sînt pedepsiţi. -

A prudent man foreseeth the evil, and hideth himself; but the simple pass on, and are punished.

13 I a -i haina, căci s'a pus chezaş pentru altul, ia -l zălog în locul unei străine. -

Take his garment that is surety for a stranger, and take a pledge of him for a strange woman.

14 B inecuvîntarea aproapelui cu glas tare dis de dimineaţă, este privită ca un blestem. -

He that blesseth his friend with a loud voice, rising early in the morning, it shall be counted a curse to him.

15 O straşină, care picură necurmat într'o zi de ploaie, şi o nevastă gîlcevitoare sînt tot una.

A continual dropping in a very rainy day and a contentious woman are alike.

16 C ine o opreşte, parcă opreşte vîntul, şi parcă ţine untdelemnul în mîna dreaptă. -

Whosoever hideth her hideth the wind, and the ointment of his right hand, which bewrayeth itself.

17 D upă cum ferul ascute ferul, tot aşa şi omul aţîţă mînia altui om. -

Iron sharpeneth iron; so a man sharpeneth the countenance of his friend.

18 C ine îngrijeşte de un smochin va mînca din rodul lui, şi cine-şi păzeşte stăpînul va fi preţuit. -

Whoso keepeth the fig tree shall eat the fruit thereof: so he that waiteth on his master shall be honoured.

19 C um răspunde în apă faţa la faţă, aşa răspunde inima omului inimii omului. -

As in water face answereth to face, so the heart of man to man.

20 D upă cum locuinţa morţilor şi adîncul nu se pot sătura, tot aşa nici ochii omului nu se pot sătura. -

Hell and destruction are never full; so the eyes of man are never satisfied.

21 C e este tigaia pentru lămurirea argintului şi cuptorul pentru lămurirea aurului: aceea este bunul nume pentru un om. -

As the fining pot for silver, and the furnace for gold; so is a man to his praise.

22 P e nebun chiar dacă l-ai pisa cu pisălogul în piuă, în mijlocul grăunţelor, nebunia tot n'ar ieşi din el. -

Though thou shouldest bray a fool in a mortar among wheat with a pestle, yet will not his foolishness depart from him.

23 Î ngrijeşte bine de oile tale, şi ia seama la turmele tale.

Be thou diligent to know the state of thy flocks, and look well to thy herds.

24 C ăci nici o bogăţie nu ţine vecinic, şi nici cununa nu rămîne pe vecie. -

For riches are not for ever: and doth the crown endure to every generation?

25 D upăce se ridică fînul, se arată verdeaţa nouă, şi ierburile de pe munţi sînt strînse. -

The hay appeareth, and the tender grass sheweth itself, and herbs of the mountains are gathered.

26 M ieii sînt pentru îmbrăcăminte, şi ţapii pentru plata ogorului;

The lambs are for thy clothing, and the goats are the price of the field.

27 l aptele caprelor ţi-ajunge pentru hrana ta, a casei tale, şi pentru întreţinerea slujnicelor tale.

And thou shalt have goats' milk enough for thy food, for the food of thy household, and for the maintenance for thy maidens.