1 N u te făli cu ziua de mîne, căci nu ştii ce poate aduce o zi. -

No te ufanes del día de mañana, porque nunca sabes lo que el mañana traerá.

2 S ă te laude altul, nu gura ta, un străin, nu buzele tale.

Es mejor que te alabe gente extraña, y no que te alabes tú mismo.

3 P iatra este grea, şi nisipul este greu, dar supărarea pe care o pricinuieşte nebunul este mai grea de cît amîndouă. -

Pesa la piedra, pesa la arena, pero pesa más la ira del necio.

4 F uria este fără milă şi mînia năvalnică, dar cine poate sta împotriva geloziei? -

La ira es cruel, y el furor es impetuoso, pero ante la envidia, ¿quién puede sostenerse?

5 M ai bine o mustrare pe faţă de cît o prietenie ascunsă. -

Es mejor la reprensión franca que el amor disimulado.

6 R ănile făcute de un prieten dovedesc credincioşia lui, dar sărutările unui vrăjmaş sînt mincinoase. -

Son más confiables las heridas del que ama, que los falsos besos del que aborrece.

7 S ătulul calcă în picioare fagurul de miere, dar pentru cel flămînd toate amărăciunile sînt dulci. -

Quien no tiene hambre, rechaza la miel; quien tiene hambre, halla dulce lo amargo.

8 C a pasărea plecată din cuibul ei, aşa este omul plecat din locul său.

Ave que vuela lejos del nido: ¡eso es quien se va lejos de su hogar!

9 C um înveseleşte untdelemnul şi tămîia inima, aşa de dulci sînt sfaturile pline de dragoste ale unui prieten. -

El bálsamo y el perfume alegran el corazón; los consejos del amigo alegran el alma.

10 N u părăsi pe prietenul tău şi pe prietenul tatălui tău, dar nu intra în casa fratelui tău în ziua necazului tău: mai bine un vecin aproape de cît un frate departe. -

No dejes a tu amigo, ni al amigo de tu padre, ni visites a tu hermano cuando estés afligido. Es mejor vecino cercano que hermano lejano.

11 F iule, fii înţelept, şi înveseleşte-mi inima, şi atunci voi putea răspunde celui ce mă batjocoreşte. -

Hijo mío, sé sabio y alegra mi corazón; así podré responder al que me ofenda.

12 O mul chibzuit vede răul şi se ascunde; dar proştii merg spre el şi sînt pedepsiţi. -

El astuto ve el peligro y se pone a salvo, pero los ingenuos lo ven y no lo evitan.

13 I a -i haina, căci s'a pus chezaş pentru altul, ia -l zălog în locul unei străine. -

Al fiador de un extraño, quítale la ropa; al que dé a la mujer ajena, reténle prenda.

14 B inecuvîntarea aproapelui cu glas tare dis de dimineaţă, este privită ca un blestem. -

Bendecir al amigo a gritos y de madrugada es lo mismo que lanzarle una maldición.

15 O straşină, care picură necurmat într'o zi de ploaie, şi o nevastă gîlcevitoare sînt tot una.

Como gotera continua en tiempo de lluvia es la mujer que siempre discute.

16 C ine o opreşte, parcă opreşte vîntul, şi parcă ţine untdelemnul în mîna dreaptă. -

Querer contenerla es querer refrenar el viento o tratar de retener el aceite en la mano.

17 D upă cum ferul ascute ferul, tot aşa şi omul aţîţă mînia altui om. -

El hierro se pule con el hierro, y el hombre se pule en el trato con su prójimo.

18 C ine îngrijeşte de un smochin va mînca din rodul lui, şi cine-şi păzeşte stăpînul va fi preţuit. -

Quien cuida de la higuera, come de su fruto; quien cuida los bienes de su amo, recibe honra.

19 C um răspunde în apă faţa la faţă, aşa răspunde inima omului inimii omului. -

Así como en el agua se refleja el rostro, también en el corazón se refleja el hombre.

20 D upă cum locuinţa morţilor şi adîncul nu se pot sătura, tot aşa nici ochii omului nu se pot sătura. -

El sepulcro y la muerte nunca se sacian, y los ojos del hombre jamás están satisfechos.

21 C e este tigaia pentru lămurirea argintului şi cuptorul pentru lămurirea aurului: aceea este bunul nume pentru un om. -

La plata se pone a prueba en el crisol, el oro se pone a prueba en el horno, y el hombre se pone a prueba con las alabanzas.

22 P e nebun chiar dacă l-ai pisa cu pisălogul în piuă, în mijlocul grăunţelor, nebunia tot n'ar ieşi din el. -

Aunque machaques al necio en un mortero, como se machacan los granos de trigo, su necedad no se apartará de él.

23 Î ngrijeşte bine de oile tale, şi ia seama la turmele tale.

Manténte atento al estado de tus ovejas; cuida bien a tus rebaños,

24 C ăci nici o bogăţie nu ţine vecinic, şi nici cununa nu rămîne pe vecie. -

porque las riquezas no duran para siempre ni la corona permanece perpetuamente.

25 D upăce se ridică fînul, se arată verdeaţa nouă, şi ierburile de pe munţi sînt strînse. -

Cuando salga la grama y aparezca la hierba, y en los montes se corte la hierba,

26 M ieii sînt pentru îmbrăcăminte, şi ţapii pentru plata ogorului;

los corderos te proveerán de ropa y los cabritos te darán para comprar un campo;

27 l aptele caprelor ţi-ajunge pentru hrana ta, a casei tale, şi pentru întreţinerea slujnicelor tale.

la cabras te darán abundante leche para que se alimenten tú y tu familia y toda la servidumbre de tu casa.