1 ( Un psalm al lui Asaf.) Dumnezeule, au năvălit neamurile în moştenirea Ta, au pîngărit Templul Tău cel sfînt, şi au prefăcut Ierusalimul într'un morman de pietre.

Dios mío, las naciones han venido a tu país, y han profanado tu santo templo. ¡Han dejado a Jerusalén en ruinas!

2 T rupurile neînsufleţite ale robilor Tăi le-au dat să le mănînce păsările cerului, şi carnea credincioşilor Tăi au dat -o s'o mănînce fiarele pămîntului.

Arrojaron por comida los cadáveres de tus fieles siervos a los animales salvajes y a las aves de rapiña.

3 C a apa le-au vărsat sîngele, de jur împrejurul Ierusalimului, şi n'a fost nimeni să -i îngroape.

Alrededor de Jerusalén derramaron su sangre como agua, y no hubo nadie que les diera sepultura.

4 A m ajuns de ocara vecinilor noştri, de batjocura şi de rîsul celor ce ne înconjoară.

Los pueblos vecinos nos ofenden; nos insultan, ¡se burlan de nosotros!

5 P înă cînd, Doamne, Te vei mînia fără încetare, şi va arde mînia Ta ca focul?

¿Hasta cuándo, Señor, vas a estar enojado? ¿Para siempre arderá tu celo como un fuego?

6 V arsă-Ţi mînia peste neamurile, cari nu Te cunosc, şi peste împărăţiile, cari nu cheamă Numele Tău!

¡Descarga tu ira sobre la gente que no te conoce, sobre los reinos que no invocan tu nombre!

7 C ăci au mîncat pe Iacov, şi i-au pustiit locuinţa.

¡Son ellos los que han consumido a Jacob, los que han dejado en ruinas sus ciudades.

8 N u-Ţi mai aduce aminte de nelegiuirile strămoşilor noştri, ci să ne iese degrab înainte îndurările Tale! Căci sîntem nenorociţi de tot!

¡No te acuerdes de la maldad de nuestros padres! ¡Por tu bondad, ven pronto a nuestro encuentro, porque estamos totalmente abatidos!

9 A jută-ne, Dumnezeul mîntuirii noastre, pentru slava Numelui Tău! Izbăveşte-ne, şi iartă-ne păcatele, pentru Numele Tău!

Por la gloria de tu nombre, ¡ayúdanos, Dios de nuestra salvación! Por causa de tu nombre, ¡líbranos y perdona nuestros pecados!

10 P entruce să zică neamurile:,, Unde este Dumnezeul lor?`` Să se ştie, înaintea ochilor noştri, printre neamuri, că Tu răzbuni sîngele vărsat al robilor Tăi!

Que no digan los paganos: «¿Dónde está su Dios?» ¡Que vean los paganos, y también nosotros, cómo vengas la sangre de tus siervos!

11 S ă ajungă pînă la Tine gemetele prinşilor de război! Scapă, prin braţul Tău cel puternic, pe cei ce pier!

¡Que llegue a tu presencia el clamor de los cautivos! Por tu gran poder, ¡salva la vida de los sentenciados a muerte!

12 Î ntoarce vecinilor noştri, de şapte ori în sînul lor, batjocurile, cari Ţi le-au aruncat ei Ţie, Doamne!

Señor, ¡págales con creces a nuestros vecinos por tanta infamia con que te han deshonrado!

13 Ş i noi, poporul Tău, turma păşunii Tale, Te vom lăuda în veci, şi vom vesti din neam în neam laudele tale.

Así nosotros, que somos tu pueblo y tu rebaño, te alabaremos de generación en generación, y para siempre cantaremos tus alabanzas.