1 M ai bine o bucată de pîne uscată, cu pace, decît o casă plină de cărnuri, cu ceartă! -

Es mejor un mendrugo de pan, en paz, que carne en abundancia, en medio de peleas.

2 U n argat cu minte stăpîneşte peste fiul care face ruşine, şi va împărţi moştenirea cu fraţii lui.

El criado astuto se vuelve patrón del hijo vago, y comparte la herencia con los otros hermanos.

3 T igaia lămureşte argintul, şi cuptorul lămureşte aurul; dar Cel ce încearcă inimile, este Domnul. -

El crisol pone a prueba la plata, el horno pone a prueba el oro, y el Señor pone a prueba los corazones.

4 C el rău ascultă cu luare aminte la buza nelegiuită, şi mincinosul pleacă urechea la limba nimicitoare. -

El malvado está atento a los labios inicuos; el mentiroso hace caso de la lengua infamante.

5 C ine îşi bate joc de sărac, îşi bate joc de Cel ce l -a făcut; cine se bucură de o nenorocire, nu va rămînea nepedepsit. -

El que ofende al pobre ofende a su Creador; no queda impune el que se alegra de su mal.

6 C opiii copiilor sînt cununa bătrînilor, şi părinţii sînt slava copiilor lor. -

Los nietos son la corona de los ancianos, Y los padres son la honra de los hijos.

7 C uvintele alese nu se potrivesc în gura unui nebun; cu cît mai puţin cuvintele mincinoase în gura unui om de viţă aleasă! -

No le queda al necio la grandilocuencia, y menos aún al príncipe el hablar con mentira.

8 D arurile par o piatră scumpă în ochii celor ce le primesc: ori încotro se întorc, izbîndesc. -

Quien practica el soborno, lo considera valioso pues le va bien en todo lo que hace.

9 C ine acopere o greşală, caută dragostea, dar cine o pomeneşte mereu în vorbirile lui, desbină pe prieteni. -

El que perdona el pecado, busca afecto; el que lo divulga, aleja al amigo.

10 O mustrare pătrunde mai mult pe omul priceput, decît o sută de lovituri pe cel nebun. -

Gana más con un regaño quien es inteligente, que lo que gana el necio que recibe cien azotes.

11 C el rău nu caută decît răscoală, dar un sol fără milă va fi trimes împotriva lui. -

El que es rebelde no busca más que el mal, pero un día se enfrentará a un emisario cruel.

12 M ai bine să întîlneşti o ursoaică jefuită de puii ei, decît un nebun în timpul nebuniei lui. -

Es mejor enfrentarse con una osa furiosa que lidiar con la obstinación de un necio.

13 C elui ce întoarce rău pentru bine, nu -i va părăsi răul casa. -

Quien paga mal el bien recibido, merece que el mal no se aparte de su casa.

14 Î nceputul unei certe este ca slobozirea unor ape; deaceea, curmă cearta înainte de a se înteţi. -

El comienzo de un conflicto pronto se vuelve un río desbordado; es mejor controlarlo, antes de que se desborde.

15 C el ce iartă pe vinovat şi osîndeşte pe cel nevinovat, sînt amîndoi o scîrbă înaintea Domnului. -

Justificar al malvado y condenar al justo es igual de repugnante para el Señor.

16 L a ce slujeşte argintul în mîna nebunului? Să cumpere înţelepciunea?... Dar n'are minte. -

¿Cómo puede el necio adquirir sabiduría, si tiene dinero pero no tiene entendimiento?

17 P rietenul adevărat iubeşte oricînd, şi în nenorocire ajunge ca un frate. -

El amigo ama en todo momento; en tiempos de angustia es como un hermano.

18 O mul fără minte dă chezăşie, se pune chezaş pentru aproapele său. -

¡Qué poco inteligente es comprometerse y salir fiador en favor de un amigo!

19 C ine iubeşte certurile iubeşte păcatul, şi cine-şi zideşte poarta prea înaltă, îşi caută pieirea. -

¿Quieres pelear? ¡Quieres pecar! ¿Quieres darte importancia? ¡Quieres problemas!

20 C el cu inimă prefăcută nu găseşte fericirea, şi cel cu limba stricată cade în nenorocire. -

El de corazón malvado nunca da con el bien; el que se enreda con su lengua cae en desgracia.

21 C ine dă naştere unui nebun va avea întristare, şi tatăl unui nebun nu poate să se bucure. -

Ser padre de un necio es motivo de tristeza; ser padre de un necio no es motivo de alegría.

22 O inimă veselă este un bun leac, dar un duh mîhnit usucă oasele. -

Un corazón alegre es la mejor medicina; un ánimo triste deprime a todo el cuerpo.

23 C el rău primeşte daruri pe ascuns, ca să sucească şi căile dreptăţii. -

El impío acepta soborno y se lo guarda para corromper las sendas de la justicia.

24 Î nţelepciunea este în faţa omului priceput, dar ochii nebunului o caută la capătul pămîntului. -

El rostro inteligente refleja sabiduría, pero el necio vaga con la mirada perdida.

25 U n fiu nebun aduce necaz tatălui său, şi amărăciune celei ce l -a născut. -

El hijo necio pone triste a su padre y le amarga la vida a su madre.

26 N u este bine să osîndeşti pe cel neprihănit la o gloabă, nici să loveşti pe cei de neam ales din pricina neprihănirii lor. -

No se debe condenar al que es inocente, ni castigar a quien es honorable y honrado.

27 C ine îşi înfrînează vorbele, cunoaşte ştiinţa, şi cine are duhul potolit este un om priceput. -

Sabio es quien cuida sus palabras; inteligente es quien tiene un espíritu prudente.

28 C hiar şi un prost ar trece de înţelept dacă ar tăcea, şi de priceput dacă şi-ar ţinea gura.

Cuando el necio calla, pasa por sabio; cuando no abre la boca, pasa por inteligente.