1 M ai bine o coajă de pâine uscată, mâncată în pace şi în linişte, decât o casă plină de petreceri şi cu ceartă.

Es mejor un mendrugo de pan, en paz, que carne en abundancia, en medio de peleas.

2 U n sclav înţelept va domni peste un fiu care aduce ruşine şi va avea parte de moştenire ca unul din fraţi.

El criado astuto se vuelve patrón del hijo vago, y comparte la herencia con los otros hermanos.

3 C reuzetul este pentru argint şi cuptorul pentru aur, dar Cel Ce testează inima este Domnul.

El crisol pone a prueba la plata, el horno pone a prueba el oro, y el Señor pone a prueba los corazones.

4 C el ce face răul ascultă de buzele înşelătoare şi cel mincinos dă atenţie limbii răutăcioase.

El malvado está atento a los labios inicuos; el mentiroso hace caso de la lengua infamante.

5 C ine îl batjocoreşte pe sărac Îl dispreţuieşte pe Creatorul lui; cine se bucură de o nenorocire nu va rămâne nepedepsit.

El que ofende al pobre ofende a su Creador; no queda impune el que se alegra de su mal.

6 N epoţii sunt cununa bătrânilor, iar părinţii sunt slava copiilor lor.

Los nietos son la corona de los ancianos, Y los padres son la honra de los hijos.

7 C uvintele alese nu se potrivesc celui nebun, cu atât mai puţin buzele mincinoase pentru un nobil.

No le queda al necio la grandilocuencia, y menos aún al príncipe el hablar con mentira.

8 M ita este o piatră preţioasă în ochii celui ce o oferă; orice face, el reuşeşte.

Quien practica el soborno, lo considera valioso pues le va bien en todo lo que hace.

9 C ine acoperă o jignire caută dragostea, dar cine o aminteşte mereu dezbină pe cei mai buni prieteni.

El que perdona el pecado, busca afecto; el que lo divulga, aleja al amigo.

10 O mustrare pătrunde mai mult pe cel priceput decât o sută de lovituri pe cel prost.

Gana más con un regaño quien es inteligente, que lo que gana el necio que recibe cien azotes.

11 C el rău este înclinat doar spre revoltă; un sol fără milă va fi trimis împotriva lui.

El que es rebelde no busca más que el mal, pero un día se enfrentará a un emisario cruel.

12 M ai bine să întâlneşti o ursoaică prădată de puii ei, decât un prost în nesăbuinţa lui.

Es mejor enfrentarse con una osa furiosa que lidiar con la obstinación de un necio.

13 D acă un om întoarce rău pentru bine, nici răul nu-i va părăsi casa.

Quien paga mal el bien recibido, merece que el mal no se aparte de su casa.

14 Î nceputul unei certe este ca ruperea unui stăvilar de apă; de aceea, opreşte cearta înainte de a se înteţi!

El comienzo de un conflicto pronto se vuelve un río desbordado; es mejor controlarlo, antes de que se desborde.

15 C el ce îndreptăţeşte pe cel rău şi cel ce condamnă pe cel drept sunt amândoi o urâciune înaintea Domnului.

Justificar al malvado y condenar al justo es igual de repugnante para el Señor.

16 C e folos au banii în mâna celui prost? Ca să cumpere înţelepciunea? Dar n-are minte …

¿Cómo puede el necio adquirir sabiduría, si tiene dinero pero no tiene entendimiento?

17 P rietenul iubeşte oricând, iar fratele s-a născut să fie alături în necaz.

El amigo ama en todo momento; en tiempos de angustia es como un hermano.

18 O mul nechibzuit dă garanţie şi girează pentru semenul său.

¡Qué poco inteligente es comprometerse y salir fiador en favor de un amigo!

19 C ine iubeşte cearta iubeşte păcatul; cine construieşte o poartă înaltă îşi atrage distrugerea.

¿Quieres pelear? ¡Quieres pecar! ¿Quieres darte importancia? ¡Quieres problemas!

20 C el cu inima necinstită nu are parte de bine şi cel cu limba înşelătoare cade în necaz.

El de corazón malvado nunca da con el bien; el que se enreda con su lengua cae en desgracia.

21 C ine naşte un prost va avea întristare şi tatăl unui nebun nu va avea bucurie.

Ser padre de un necio es motivo de tristeza; ser padre de un necio no es motivo de alegría.

22 O inimă veselă este un bun leac, dar un duh mâhnit usucă oasele.

Un corazón alegre es la mejor medicina; un ánimo triste deprime a todo el cuerpo.

23 C el rău acceptă mita pe ascuns, ca să corupă căile dreptăţii.

El impío acepta soborno y se lo guarda para corromper las sendas de la justicia.

24 Î nţelepciunea este înaintea omului priceput, dar ochii prostului o caută la capătul pământului.

El rostro inteligente refleja sabiduría, pero el necio vaga con la mirada perdida.

25 U n fiu prost aduce întristare tatălui său şi amărăciune celei ce l-a născut.

El hijo necio pone triste a su padre y le amarga la vida a su madre.

26 N u este bine să pedepseşti pe cel nevinovat, nici să loveşti pe cei nobili din cauza integrităţii lor.

No se debe condenar al que es inocente, ni castigar a quien es honorable y honrado.

27 U n om înzestrat cu ştiinţă îşi înfrânează cuvintele şi cel înţelept are un duh calm.

Sabio es quien cuida sus palabras; inteligente es quien tiene un espíritu prudente.

28 C hiar şi un prost este considerat înţelept dacă tace şi priceput dacă-şi ţine gura.

Cuando el necio calla, pasa por sabio; cuando no abre la boca, pasa por inteligente.