1 M ai bine o coajă de pâine uscată, mâncată în pace şi în linişte, decât o casă plină de petreceri şi cu ceartă.

Better a dry morsel, and rest with it, Than a house full of the sacrifices of strife.

2 U n sclav înţelept va domni peste un fiu care aduce ruşine şi va avea parte de moştenire ca unul din fraţi.

A wise servant ruleth over a son causing shame, And in the midst of brethren He apportioneth an inheritance.

3 C reuzetul este pentru argint şi cuptorul pentru aur, dar Cel Ce testează inima este Domnul.

A refining pot for silver, and a furnace for gold, And the trier of hearts Jehovah.

4 C el ce face răul ascultă de buzele înşelătoare şi cel mincinos dă atenţie limbii răutăcioase.

An evil doer is attentive to lips of vanity, Falsehood is giving ear to a mischievous tongue.

5 C ine îl batjocoreşte pe sărac Îl dispreţuieşte pe Creatorul lui; cine se bucură de o nenorocire nu va rămâne nepedepsit.

Whoso is mocking at the poor Hath reproached his Maker, Whoso is rejoicing at calamity is not acquitted.

6 N epoţii sunt cununa bătrânilor, iar părinţii sunt slava copiilor lor.

Sons' sons the crown of old men, And the glory of sons their fathers.

7 C uvintele alese nu se potrivesc celui nebun, cu atât mai puţin buzele mincinoase pentru un nobil.

Not comely for a fool is a lip of excellency, Much less for a noble a lip of falsehood.

8 M ita este o piatră preţioasă în ochii celui ce o oferă; orice face, el reuşeşte.

A stone of grace the bribe in the eyes of its possessors, Whithersoever it turneth, it prospereth.

9 C ine acoperă o jignire caută dragostea, dar cine o aminteşte mereu dezbină pe cei mai buni prieteni.

Whoso is covering transgression is seeking love, And whoso is repeating a matter Is separating a familiar friend.

10 O mustrare pătrunde mai mult pe cel priceput decât o sută de lovituri pe cel prost.

Rebuke cometh down on the intelligent More than a hundred stripes on a fool.

11 C el rău este înclinat doar spre revoltă; un sol fără milă va fi trimis împotriva lui.

An evil man seeketh only rebellion, And a fierce messenger is sent against him.

12 M ai bine să întâlneşti o ursoaică prădată de puii ei, decât un prost în nesăbuinţa lui.

The meeting of a bereaved bear by a man, And -- not a fool in his folly.

13 D acă un om întoarce rău pentru bine, nici răul nu-i va părăsi casa.

Whoso is returning evil for good, Evil moveth not from his house.

14 Î nceputul unei certe este ca ruperea unui stăvilar de apă; de aceea, opreşte cearta înainte de a se înteţi!

The beginning of contention a letting out of waters, And before it is meddled with leave the strife.

15 C el ce îndreptăţeşte pe cel rău şi cel ce condamnă pe cel drept sunt amândoi o urâciune înaintea Domnului.

Whoso is justifying the wicked, And condemning the righteous, Even both of these an abomination to Jehovah.

16 C e folos au banii în mâna celui prost? Ca să cumpere înţelepciunea? Dar n-are minte …

Why this -- a price in the hand of a fool to buy wisdom, And a heart there is none?

17 P rietenul iubeşte oricând, iar fratele s-a născut să fie alături în necaz.

At all times is the friend loving, And a brother for adversity is born.

18 O mul nechibzuit dă garanţie şi girează pentru semenul său.

A man lacking heart is striking hands, A surety he becometh before his friend.

19 C ine iubeşte cearta iubeşte păcatul; cine construieşte o poartă înaltă îşi atrage distrugerea.

Whoso is loving transgression is loving debate, Whoso is making high his entrance is seeking destruction.

20 C el cu inima necinstită nu are parte de bine şi cel cu limba înşelătoare cade în necaz.

The perverse of heart findeth not good, And the turned in his tongue falleth into evil.

21 C ine naşte un prost va avea întristare şi tatăl unui nebun nu va avea bucurie.

Whoso is begetting a fool hath affliction for it, Yea, the father of a fool rejoiceth not.

22 O inimă veselă este un bun leac, dar un duh mâhnit usucă oasele.

A rejoicing heart doth good to the body, And a smitten spirit drieth the bone.

23 C el rău acceptă mita pe ascuns, ca să corupă căile dreptăţii.

A bribe from the bosom the wicked taketh, To turn aside the paths of judgment.

24 Î nţelepciunea este înaintea omului priceput, dar ochii prostului o caută la capătul pământului.

The face of the intelligent to wisdom, And the eyes of a fool -- at the end of the earth.

25 U n fiu prost aduce întristare tatălui său şi amărăciune celei ce l-a născut.

A provocation to his father a foolish son, And bitterness to her that bare him.

26 N u este bine să pedepseşti pe cel nevinovat, nici să loveşti pe cei nobili din cauza integrităţii lor.

Also, to fine the righteous is not good, To smite nobles for uprightness.

27 U n om înzestrat cu ştiinţă îşi înfrânează cuvintele şi cel înţelept are un duh calm.

One acquainted with knowledge is sparing his words, And the cool of temper a man of understanding.

28 C hiar şi un prost este considerat înţelept dacă tace şi priceput dacă-şi ţine gura.

Even a fool keeping silence is reckoned wise, He who is shutting his lips intelligent!