1 C uvântul Domnului a venit la mine şi mi-a zis:

And there is a word of Jehovah unto me, saying,

2 „ Du-te şi vesteşte în auzul locuitorilor Ierusalimului astfel: «Aşa vorbeşte Domnul: ‘Îmi amintesc de credincioşia tinereţii tale, cum, mireasă fiind, Mă iubeai şi Mă urmai prin pustie, pe un pământ nesemănat.

`Go, and thou hast called in the ears of Jerusalem, saying, Thus said Jehovah: I have remembered for thee The kindness of thy youth, the love of thine espousals, Thy going after Me in a wilderness, in a land not sown.

3 I srael era sfântul Domnului, primul rod al recoltei Lui; toţi cei ce mâncau din el se făceau vinovaţi şi nenorocirea venea peste ei, zice Domnul.’»“

Holy Israel to Jehovah, The first-fruit of His increase, All consuming him are guilty, Evil cometh in unto them, an affirmation of Jehovah.

4 „ Ascultaţi Cuvântul Domnului, casă a lui Iacov, toate clanurile Casei lui Israel!

Hear a word of Jehovah, O house of Jacob, And all ye families of the house of Israel.

5 A şa vorbeşte Domnul: «Ce nedreptate au găsit strămoşii voştri în Mine de s-au depărtat de Mine? Ei s-au dus după nimicuri şi ei înşişi au devenit nimicuri.

Thus said Jehovah: What -- have your fathers found in Me perversity, That they have gone far off from Me, And go after the vanity, and become vain,

6 N u s-au întrebat: ‘Unde este Domnul, Care ne-a scos din ţara Egiptului şi ne-a condus prin pustie, printr-un pământ uscat şi plin de gropi, printr-un pământ al secetei şi al umbrei morţii, printr-un pământ pe unde nimeni nu trece şi unde nu locuieşte nici un om?’

And have not said, Where Jehovah, Who bringeth us up out of the land of Egypt, Who leadeth us in a wilderness, In a land of deserts and pits, In a dry land, and of death-shade, In a land -- none hath passed through it, Nor dwelt hath man there?'

7 V -am dus într-o ţară roditoare, ca să mâncaţi din rodul ei şi din bunătăţile ei, însă voi aţi venit şi Mi-aţi pângărit ţara, Mi-aţi prefăcut moştenirea într-o urâciune.

Yea, I bring you in to a land of fruitful fields, To eat its fruit and its goodness, And ye come in and defile My land, And Mine inheritance have made an abomination.

8 P reoţii nu s-au întrebat: ‘Unde este Domnul ?’ Cei ce mânuiesc Legea nu M-au cunoscut; păstorii s-au răzvrătit împotriva Mea. Profeţii au profeţit prin Baal şi s-au dus după cei ce nu pot fi de nici un folos.

The priests have not said, `Where Jehovah?' And those handling the law have not known Me. And the shepherds transgressed against Me, And the prophets have prophesied by Baal, And after those who profit not have gone.

9 D e aceea mă voi certa din nou cu voi, zice Domnul, şi mă voi certa şi cu copiii copiilor voştri.

Therefore, yet I plead with you, An affirmation of Jehovah, And with your sons' sons I plead.

10 T receţi în ostroavele Chitim şi priviţi! Trimiteţi la Chedar şi luaţi aminte; vedeţi dacă acolo s-a întâmplat aşa ceva!

For, pass to the isles of Chittim, and see, And to Kedar send, and consider well, And see if there hath been like this:

11 Ş i-a schimbat vreun neam zeii, măcar că ei nu sunt Dumnezeu? Poporul Meu însă şi-a schimbat Slava cu ceva care nu-i este de nici un folos.

Hath a nation changed gods? (And they no gods!) And My people hath changed its honour For that which doth not profit.

12 M iraţi-vă de aceasta, o, ceruri, înfioraţi-vă şi dezlănţuiţi-vă, zice Domnul,

Be astonished, ye heavens, at this, Yea, be frightened, be greatly wasted, An affirmation of Jehovah.

13 c ăci poporul Meu a săvârşit două rele: M-au părăsit pe Mine, Izvorul apelor vii, şi şi-au săpat puţuri, puţuri sparte, care nu pot ţine apă.

For two evils hath My people done, Me they have forsaken, a fountain of living waters, To hew out for themselves wells -- broken wells, That contain not the waters.

14 E ste Israel un sclav din naştere? Atunci de ce a devenit pradă?

A servant Israel? Is he a child of the house? Wherefore hath he been for a prey?

15 L eii răcnesc împotriva lui şi îşi ridică glasurile. Ei îi pustiesc ţara; cetăţile îi sunt arse şi fără locuitori.

Against him roar do young lions, They have given forth their voice, And make his land become a desolation, His cities have been burnt without inhabitant.

16 C hiar şi cei din Nof şi Tahpanhes ţi-au zdrobit creştetul capului.

Also sons of Noph and Tahapanes Consume thee -- the crown of the head!

17 N u ţi-ai provocat tu singur lucrul acesta pentru că L-ai părăsit pe Domnul, Dumnezeul tău, când El te conducea pe cale?

Dost thou not do this to thyself? thy forsaking Jehovah thy God, At the time He is leading thee in the way?

18 Ş i acum, de ce te duci în Egipt să bei apă din Şihor ? De ce mergi în Asiria să bei apă din râu ?

And now, what -- to thee in the way of Egypt, To drink the waters of Sihor? And what -- to thee in the way of Asshur, To drink the waters of the River?

19 R ăutatea ta te va pedepsi; răzvrătirea ta te va mustra. Vei şti şi vei vedea astfel cât de rău şi de amar este pentru tine să-L părăseşti pe Domnul, Dumnezeul tău, şi să nu ai nici o frică de Mine, zice Stăpânul, Domnul Oştirilor.

Instruct thee doth thy wickedness, And thy backslidings reprove thee, Know and see that an evil and a bitter thing thy forsaking Jehovah thy God, And My fear not being on thee, An affirmation of the Lord Jehovah of Hosts.

20 D eşi, demult, ţi-am sfărâmat jugul şi ţi-am smuls legăturile, totuşi tu ai zis că nu-Mi vei mai sluji. Pe orice deal înalt şi sub orice copac verde te-ai întins ca o prostituată.

For from of old thou hast broken thy yoke, Drawn away thy bands, and sayest, `I do not serve,' For, on every high height, and under every green tree, Thou art wandering -- a harlot.

21 E u te sădisem ca o vie aleasă, de cel mai bun soi. Cum de te-ai schimbat şi ai devenit înaintea Mea o ramură sălbatică de viţă străină?

And I planted thee a choice vine, wholly a true seed, And how hast thou been turned to Me, To the degenerate shoots of a strange vine?

22 C hiar dacă te-ai spăla cu sodă, chiar dacă te-ai da cu mult săpun, murdăria ta tot ar rămâne înaintea ochilor Mei, zice Stăpânul Domn.

But though thou dost wash with nitre, And dost multiply to thyself soap, Marked is thine iniquity before Me, An affirmation of the Lord Jehovah.

23 C um poţi spune: ‘Nu m-am pângărit şi nu am alergat după baali!’? Priveşte-ţi urma paşilor în vale şi ia aminte la ce ai făcut. Eşti ca o dromaderă iute, ale cărei căi sunt întortocheate,

How sayest thou, `I have not been defiled, After the Baalim I have not gone?' See thy way in a valley, know what thou hast done, A swift dromedary winding her ways,

24 c a o măgăriţă sălbatică, obişnuită cu pustiul, care gâfâie în aprinderea poftei ei! Cine o va împiedica să-şi satisfacă pofta? Cei ce o doresc nu se obosesc căutând-o, căci o găsesc la vremea împerecherii ei.

A wild ass accustomed to a wilderness, In the desire of her soul she hath swallowed up wind, Her meeting -- who doth turn her back? None seeking her do weary themselves, In her month they find her.

25 O preşte-te până când nu ajungi desculţă şi cu gâtul uscat! Dar tu zici: ‘În zadar! Eu iubesc dumnezeii străini şi vreau să merg după ei!’

Withhold thy foot from being unshod, And thy throat from thirst, And thou sayest, `It is incurable, No, for I have loved strangers, and after them I go.'

26 C um este dat de ruşine un hoţ când este prins, tot astfel este ruşinată Casa lui Israel – poporul, regii şi conducătorii lui, preoţii şi profeţii lui.

As the shame of a thief when he is found, So put to shame have been the house of Israel, They, their kings, their heads, And their priests, and their prophets,

27 E i zic lemnului: ‘Tu eşti tatăl nostru!’ şi pietrei: ‘Tu ne-ai dat naştere!’ Mi-au întors spatele şi nu se uită la Mine. Dar când sunt în nenorocire, ei zic: ‘Scoală-Te şi scapă-ne!’

Saying to wood, `My father thou!' And to a stone, `Thou hast brought me forth,' For they turned unto me the back and not the face, And in the time of their vexation, They say, `Arise Thou, and save us.'

28 U nde sunt atunci zeii pe care vi i-aţi făcut? Să vină ei, dacă pot, şi să vă scape din nenorocire, căci Iudo, ai tot atâţia zei, câte cetăţi ai!

And where thy gods, that thou hast made to thyself? Let them arise, if they may save thee, In the time of thy vexation, For -- the number of thy cities have been thy gods, O Judah,

29 D e ce vă certaţi cu Mine? Toţi v-aţi răzvrătit împotriva Mea, zice Domnul.

Why do ye strive with Me? All of you have transgressed against Me, An affirmation of Jehovah.

30 D egeaba v-am pedepsit copiii, căci tot n-au luat aminte la pedeapsă. Sabia voastră i-a mâncat pe profeţii voştri ca un leu distrugător.»

In vain I have smitten your sons, Instruction they have not accepted, Devoured hath your sword your prophets, As a destroying lion.

31 V oi, cei din generaţia aceasta, luaţi aminte la Cuvântul Domnului: «Am fost Eu o pustie pentru Israel sau un pământ plin de întuneric ? De ce spune poporul Meu: ‘Suntem liberi să rătăcim! Nu ne vom mai întoarce la Tine!’

O generation, see ye the word of Jehovah: A wilderness have I been to Israel? A land of thick darkness? Wherefore have My people said, `We mourned, We come not in again unto Thee.'

32 Î şi uită o fecioară bijuteriile sau o mireasă podoabele de nuntă? Poporul Meu însă M-a uitat de zile fără număr.

Doth a virgin forget her ornaments? A bride her bands? And My people have forgotten Me days without number.

33 C e bine ştii să-ţi întocmeşti căile când cauţi ce iubeşti! Chiar şi pe femeile rele le înveţi căile tale!

What -- dost thou make pleasing thy ways to seek love? Therefore even the wicked thou hast taught thy ways.

34 P e marginile hainelor tale se găseşte sânge de nevinovaţi, pe care nu i-ai prins dând vreo spargere. Dar în ciuda acestor lucruri

Also in thy skirts hath been found the blood of innocent needy souls, Not by digging have I found them, but upon all these.

35 t u zici: ‘Sunt nevinovat! Cu siguranţă, mânia Lui s-a întors de la mine!’ Însă Eu te voi judeca pentru că zici: ‘Nu am păcătuit!’

And thou sayest, `Because I have been innocent, Surely turned back hath His anger from me?' Lo, I have been judged with thee, Because of thy saying, `I have not sinned.'

36 D e ce atâta grabă ca să-ţi schimbi drumul? Vei fi făcut de ruşine de către Egipt aşa cum ai fost făcut de ruşine şi de Asiria.

What? thou art very vile to repeat thy way, Even of Egypt thou art ashamed, As thou hast been ashamed of Asshur,

37 D e acolo vei ieşi cu mâinile pe cap, căci Domnul i-a lepădat pe cei în care te încrezi şi nu vei fi ajutat de ei.

Also from this thou goest out, And thy hands on thy head, For Jehovah hath kicked at thy confidences, And thou dost not give prosperity to them!