1 U n nume bun este mai de dorit decât mari bogăţii şi a fi apreciat face mai mult decât argintul şi aurul.

A name is chosen rather than much wealth, Than silver and than gold -- good grace.

2 B ogatul şi săracul au un lucru comun: Domnul i-a creat pe amândoi.

Rich and poor have met together, The Maker of them all Jehovah.

3 O mul prudent vede pericolul şi se ascunde, dar nesăbuitul merge înainte şi va suferi.

The prudent hath seen the evil, and is hidden, And the simple have passed on, and are punished.

4 S merenia şi frica de Domnul aduc bogăţie, onoare şi viaţă.

The end of humility the fear of Jehovah, Riches, and honour, and life.

5 P e căile celui rău sunt spini şi curse, dar cine îşi păzeşte sufletul se ţine departe de ele.

Thorns -- snares in the way of the perverse, Whoso is keeping his soul is far from them.

6 Î nvaţă-l pe copil calea pe care trebuie să meargă, iar când va îmbătrâni nu se va îndepărta de la ea.

Give instruction to a youth about his way, Even when he is old he turneth not from it.

7 B ogatul domneşte peste sărac şi cel ce ia cu împrumut este slujitorul celui ce dă cu împrumut.

The rich over the poor ruleth, And a servant the borrower to the lender.

8 C ine seamănă nedreptate va secera necaz şi nuiaua mâniei lui va fi distrusă.

Whoso is sowing perverseness reapeth sorrow, And the rod of his anger weareth out.

9 O mul darnic va fi el însuşi binecuvântat pentru că împarte pâinea lui cu cel sărac.

The good of eye -- he is blessed, For he hath given of his bread to the poor.

10 I zgoneşte-l pe batjocoritor şi cearta va înceta, conflictele şi insultele se vor sfârşi.

Cast out a scorner -- and contention goeth out, And strife and shame cease.

11 C ine iubeşte curăţia inimii şi are bunăvoinţa pe buze va fi prieten cu regele.

Whoso is loving cleanness of heart, Grace his lips, a king his friend.

12 O chii Domnului veghează asupra cunoştinţei, dar înfruntă cuvintele celui necredincios.

The eyes of Jehovah have kept knowledge, And He overthroweth the words of the treacherous.

13 L eneşul spune: „Afară este un leu!“ sau „Voi fi ucis pe străzi!“

The slothful hath said, `A lion without, In the midst of the broad places I am slain.'

14 G ura femeii adultere este o groapă adâncă; cine este sub mânia Domnului va cădea în ea.

A deep pit the mouth of strange women, The abhorred of Jehovah falleth there.

15 N ebunia este lipită de inima copilului, dar nuiaua disciplinării o va dezlipi de el.

Folly is bound up in the heart of a youth, The rod of chastisement putteth it far from him.

16 C ine asupreşte pe sărac ca să se îmbogăţească şi cine dă daruri celui bogat, amândoi vor sărăci. Proverbele înţelepţilor

He is oppressing the poor to multiply to him, He is giving to the rich -- only to want.

17 A pleacă-ţi urechea şi ascultă cuvintele înţelepţilor; pune la inimă cunoştinţa mea,

Incline thine ear, and hear words of the wise, And thy heart set to my knowledge,

18 c ăci este plăcut când le păstrezi în inima ta şi când îţi sunt toate pregătite pe buze.

For they are pleasant when thou dost keep them in thy heart, They are prepared together for thy lips.

19 P entru ca să-ţi pui încrederea în Domnul, de aceea te învăţ eu astăzi, da, chiar pe tine!

That thy trust may be in Jehovah, I caused thee to know to-day, even thou.

20 N -am scris eu oare treizeci de maxime pentru tine, maxime pentru sfaturi şi învăţătură,

Have I not written to thee three times With counsels and knowledge?

21 c a să te învăţ adevărul şi cuvintele demne de încredere, ca să răspunzi cu vorbe adevărate celor ce te trimit?

To cause thee to know the certainty of sayings of truth, To return sayings of truth to those sending thee.

22 N u-l exploata pe sărac pentru că este sărac şi nu-l asupri pe cel nevoiaş care stă la poarta cetăţii,

Rob not the poor because he poor, And bruise not the afflicted in the gate.

23 p entru că Domnul le va apăra cauza şi-i va jefui pe cei ce-i jefuiesc!

For Jehovah pleadeth their cause, And hath spoiled the soul of their spoilers.

24 N u te împrieteni cu omul mânios şi nu te asocia cu omul iute la mânie,

Shew not thyself friendly with an angry man, And with a man of fury go not in,

25 c a nu cumva să înveţi căile lui şi să-ţi ajungă astfel o capcană pentru suflet!

Lest thou learn his paths, And have received a snare to thy soul.

26 S ă nu fii printre oamenii care oferă garanţie sau care girează pentru datorii,

Be not thou among those striking hands, Among sureties burdens.

27 c ăci, dacă nu ai cu ce să plăteşti, chiar patul tău va fi luat de sub tine!

If thou hast nothing to pay, Why doth he take thy bed from under thee?

28 N u muta hotarul cel vechi, pe care l-au aşezat strămoşii tăi!

Remove not a border of olden times, That thy fathers have made.

29 V ezi un om iscusit în munca lui? El va sluji înaintea regilor, nu înaintea oamenilor de rând.

Hast thou seen a man speedy in his business? Before kings he doth station himself, He stations not himself before obscure men!