1 U n fiu înţelept acceptă disciplinarea tatălui său, dar cel batjocoritor nu ascultă mustrarea.

A wise son -- the instruction of a father, And a scorner -- he hath not heard rebuke.

2 P rin rodul gurii te bucuri de bunătăţi, dar dorinţa celor necredincioşi este violenţa.

From the fruit of the mouth a man eateth good, And the soul of the treacherous -- violence.

3 C ine îşi păzeşte gura îşi păzeşte viaţa, dar cine se pripeşte în vorbire se ruinează.

Whoso is keeping his mouth, is keeping his soul, Whoso is opening wide his lips -- ruin to him!

4 L eneşul doreşte mult şi nu are nimic, dar dorinţa celor harnici este satisfăcută.

The soul of the slothful is desiring, and hath not. And the soul of the diligent is made fat.

5 C el drept urăşte ceea ce este fals, dar cel rău îşi aduce dezonoare şi ruşine.

A false word the righteous hateth, And the wicked causeth abhorrence, and is confounded.

6 D reptatea îl protejează pe cel integru, dar răutatea îl doboară pe cel păcătos.

Righteousness keepeth him who is perfect in the way, And wickedness overthroweth a sin offering.

7 U nul pretinde că este bogat şi n-are nimic; altul pretinde că este sărac şi are mari bogăţii.

There is who is making himself rich, and hath nothing, Who is making himself poor, and wealth abundant.

8 B ogăţia omului îi poate răscumpăra viaţa, dar săracul nu ascultă ameninţarea.

The ransom of a man's life his riches, And the poor hath not heard rebuke.

9 L umina celor drepţi străluceşte veselă, dar candela celor răi se stinge.

The light of the righteous rejoiceth, And the lamp of the wicked is extinguished.

10 M ândria dă naştere doar la certuri, dar înţelepciunea se găseşte la cei ce primesc sfaturile.

A vain man through pride causeth debate, And with the counselled wisdom.

11 B ogăţia câştigată fără trudă va scădea, dar cel ce strânge prin muncă se va îmbogăţi.

Wealth from vanity becometh little, And whoso is gathering by the hand becometh great.

12 O speranţă amânată îmbolnăveşte inima, dar o dorinţă împlinită este un pom de viaţă.

Hope prolonged is making the heart sick, And a tree of life the coming desire.

13 C ine dispreţuieşte învăţătura va suferi pedeapsa, dar cine se teme de poruncă va fi răsplătit.

Whoso is despising the Word is destroyed for it, And whoso is fearing the Command is repayed.

14 Î nvăţătura înţeleptului este un izvor de viaţă, îndepărtând pe om de la cursele morţii.

The law of the wise a fountain of life, To turn aside from snares of death.

15 O minte sănătoasă câştigă bunăvoinţă, dar calea celor necredincioşi duce la ruină.

Good understanding giveth grace, And the way of the treacherous hard.

16 O rice om prudent lucrează cu cunoştinţă, dar cel prost îşi dă la iveală prostia.

Every prudent one dealeth with knowledge, And a fool spreadeth out folly.

17 U n mesager rău cade în nenorocire, dar un sol credincios aduce vindecare.

A wicked messenger falleth into evil, And a faithful ambassador is healing.

18 C ine ignoră mustrarea merge spre sărăcie şi ruşine, dar cine ia seama la corectare va fi respectat.

Whoso is refusing instruction -- poverty and shame, And whoso is observing reproof is honoured.

19 O dorinţă împlinită este dulce sufletului, dar pentru cei proşti este o urâciune să se depărteze de rău.

A desire accomplished is sweet to the soul, And an abomination to fools: Turn from evil.

20 C ine umblă cu înţelepţii va deveni înţelept, dar cine se asociază cu proştii va avea de suferit.

Whoso is walking with wise men is wise, And a companion of fools suffereth evil.

21 N enorocirea îi urmăreşte pe cei păcătoşi, dar cei drepţi sunt răsplătiţi cu fericire.

Evil pursueth sinners, And good recompenseth the righteous.

22 O mul bun lasă moştenire nepoţilor săi, dar bogăţiile păcătosului sunt păstrate pentru cel drept.

A good man causeth sons' sons to inherit, And laid up for the righteous the sinner's wealth.

23 O gorul omului sărac produce hrană din belşug, dar aceasta este distrusă datorită nedreptăţii.

Abundance of food -- the tillage of the poor, And substance is consumed without judgment.

24 C ine cruţă nuiaua îşi urăşte fiul, dar cine-l iubeşte are grijă să-l disciplineze.

Whoso is sparing his rod is hating his son, And whoso is loving him hath hastened him chastisement.

25 C el drept mănâncă până se satură, dar stomacul celor răi va duce lipsă.

The righteous is eating to the satiety of his soul, And the belly of the wicked lacketh!