1 P roverbele lui Solomon: Un fiu înţelept aduce bucurie tatălui său, dar un fiu prost îşi întristează mama.

Proverbs of Solomon. A wise son causeth a father to rejoice, And a foolish son an affliction to his mother.

2 C omorile obţinute prin înşelăciune nu folosesc la nimic, dar dreptatea salvează de la moarte.

Treasures of wickedness profit not, And righteousness delivereth from death.

3 D omnul nu va lăsa pe cel drept să sufere de foame, dar El îndepărtează pofta celor răi.

Jehovah causeth not the soul of the righteous to hunger, And the desire of the wicked He thrusteth away.

4 M âinile leneşe aduc sărăcie unui om, dar mâinile harnice îl îmbogăţesc.

Poor he who is working -- a slothful hand, And the hand of the diligent maketh rich.

5 C ine strânge vara este un fiu înţelept, dar cine doarme în timpul secerişului este un fiu care aduce ruşine.

Whoso is gathering in summer a wise son, Whoso is sleeping in harvest a son causing shame.

6 P e capul celui drept sunt binecuvântări, dar gura celor răi ascunde violenţă.

Blessings for the head of the righteous, And the mouth of the wicked cover doth violence.

7 A mintirea celui drept este binecuvântată, dar numele celor răi va putrezi.

The remembrance of the righteous for a blessing, And the name of the wicked doth rot.

8 C ine are o inimă înţeleaptă primeşte poruncile, dar pălăvrăgeala nebunului duce la ruină.

The wise in heart accepteth commands, And a talkative fool kicketh.

9 C ine umblă în integritate merge în siguranţă, dar cine apucă pe căi strâmbe va fi descoperit.

Whoso is walking in integrity walketh confidently, And whoso is perverting his ways is known.

10 C ine clipeşte răutăcios din ochi provoacă întristare, iar pălăvrăgeala nebunului duce la ruină.

Whoso is winking the eye giveth grief, And a talkative fool kicketh.

11 G ura celui drept este un izvor de viaţă, dar gura celor răi ascunde violenţă.

A fountain of life the mouth of the righteous, And the mouth of the wicked cover doth violence.

12 U ra provoacă certuri, dar dragostea acoperă toate greşelile.

Hatred awaketh contentions, And over all transgressions love covereth.

13 P e buzele omului priceput se găseşte înţelepciune, dar nuiaua este pentru spinarea celui fără minte.

In the lips of the intelligent is wisdom found, And a rod for the back of him who is lacking understanding.

14 Î nţelepţii păstrează cunoştinţa, dar gura nebunilor atrage ruina.

The wise lay up knowledge, and the mouth of a fool near ruin.

15 A verea este o cetate întărită pentru cel bogat, iar lipsa este ruina celor săraci.

The wealth of the rich his strong city, The ruin of the poor their poverty.

16 C âştigul celui drept este folosit pentru viaţă, dar venitul celui rău este folosit pentru păcat.

The wage of the righteous for life, The increase of the wicked for sin.

17 C ine ia seama la disciplinare este pe calea către viaţă, dar cine ignoră corectarea se rătăceşte.

A traveller to life he who is keeping instruction, And whoso is forsaking rebuke is erring.

18 C ine ascunde ura are buze mincinoase, şi oricine răspândeşte bârfa este un prost.

Whoso is covering hatred with lying lips, And whoso is bringing out an evil report is a fool.

19 Î n mulţimea de cuvinte păcatul nu lipseşte, dar cel ce-şi ţine în frâu buzele este chibzuit.

In the abundance of words transgression ceaseth not, And whoso is restraining his lips wise.

20 L imba celui drept este argint ales, dar inima celui rău este de mică valoare.

The tongue of the righteous chosen silver, The heart of the wicked -- as a little thing.

21 B uzele celui drept hrănesc pe mulţi, dar proştii mor din lipsă de judecată.

The lips of the righteous delight many, And fools for lack of heart die.

22 B inecuvântarea Domnului îmbogăţeşte şi El nu adaugă nici un necaz la ea.

The blessing of Jehovah -- it maketh rich, And He addeth no grief with it.

23 P entru cel prost este o plăcere să facă răul, dar omul priceput îşi găseşte plăcerea în înţelepciune.

To execute inventions as play to a fool, And wisdom to a man of understanding.

24 C elui rău, de ceea ce se teme, aceea i se va întâmpla, dar celor drepţi li se va împlini dorinţa.

The feared thing of the wicked it meeteth him, And the desire of the righteous is given.

25 C ând trece furtuna, cel rău nu mai este, dar cel drept este o temelie veşnică.

As the passing by of a hurricane, So the wicked is not, And the righteous is a foundation age-during.

26 C a oţetul pentru dinţi şi ca fumul pentru ochi, aşa este leneşul pentru cei ce-l trimit.

As vinegar to the teeth, And as smoke to the eyes, So the slothful to those sending him.

27 F rica de Domnul prelungeşte zilele, dar anii celui rău vor fi scurtaţi.

The fear of Jehovah addeth days, And the years of the wicked are shortened.

28 N ădejdea celor drepţi este bucurie, dar speranţa celor răi va pieri.

The hope of the righteous joyful, And the expectation of the wicked perisheth.

29 C alea Domnului este un refugiu pentru cel integru, dar este o ruină pentru cei ce fac răul.

The way of Jehovah strength to the perfect, And ruin to workers of iniquity.

30 C el drept nu va fi dezrădăcinat niciodată, dar cei răi nu vor locui în ţară.

The righteous to the age is not moved, And the wicked inhabit not the earth.

31 G ura celui drept aduce înţelepciune, dar limba care vorbeşte lucruri stricate va fi nimicită.

The mouth of the righteous uttereth wisdom, And the tongue of frowardness is cut out.

32 B uzele celui drept ştiu ce este potrivit, dar gura celor răi spune numai lucruri stricate.

The lips of the righteous know a pleasing thing, And the mouth of the wicked perverseness!