1 P oţi tu prinde leviatanul cu undiţa sau îi poţi lega limba cu o funie?
Dost thou draw leviathan with an angle? And with a rope thou lettest down -- his tongue?
2 P oţi să-i treci o funie prin nări sau să-i străpungi falca cu un cârlig?
Dost thou put a reed in his nose? And with a thorn pierce his jaw?
3 Î ţi va face el multe rugăminţi, îţi va vorbi el cu glas dulce?
Doth he multiply unto thee supplications? Doth he speak unto thee tender things?
4 V a încheia un legământ cu tine, ca să te slujească întotdeauna?
Doth he make a covenant with thee? Dost thou take him for a servant age-during?
5 T e vei juca tu cu el precum cu o pasăre sau îi vei pune lesă ca să-l ai pentru fetele tale?
Dost thou play with him as a bird? And dost thou bind him for thy damsels?
6 F ac negustorii comerţ cu el? Este împărţit el între comercianţi?
(Feast upon him do companions, They divide him among the merchants!)
7 Î i vei acoperi pielea cu harpoane sau capul cu căngi?
Dost thou fill with barbed irons his skin? And with fish-spears his head?
8 D acă vei pune mâna pe el, îţi vei aduce aminte de luptă şi nu o vei mai face a doua oară!
Place on him thy hand, Remember the battle -- do not add!
9 O rice speranţă de a-l prinde e o înşelătorie. Numai când îl vezi, eşti deja îngrozit!
Lo, the hope of him is found a liar, Also at his appearance is not one cast down?
10 N imeni nu are curajul să-l întărâte. Cine atunci Mi s-ar putea împotrivi?
None so fierce that he doth awake him, And who he before Me stationeth himself?
11 C ine Mi-a dat vreodată ceva, ca Eu să trebuiască să-i dau înapoi? Totul de sub ceruri Îmi aparţine.
Who hath brought before Me and I repay? Under the whole heavens it mine.
12 N u voi înceta să vorbesc despre mădularele lui, despre puterea lui cea mare sau despre minunata lui întocmire.
I do not keep silent concerning his parts, And the matter of might, And the grace of his arrangement.
13 C ine-i poate scoate haina? Cine poate pătrunde între fălcile lui ?
Who hath uncovered the face of his clothing? Within his double bridle who doth enter?
14 C ine ar îndrăzni să deschidă poarta gurii sale? Dinţii ce o înconjoară sunt de temut.
The doors of his face who hath opened? Round about his teeth terrible.
15 S patele lui e făcut din şiruri de scuturi, legate strâns împreună;
A pride -- strong ones of shields, Shut up -- a close seal.
16 f iecare e aşa apropiat de celălalt, încât nici aerul nu poate trece printre ele.
One unto another they draw nigh, And air doth not enter between them.
17 S unt unite unele cu altele, se ţin împreună şi nu pot fi despărţite.
One unto another they adhere, They stick together and are not separated.
18 S trănuturile lui fac să strălucească lumina, ochii lui sunt ca pleoapele zorilor.
His sneezings cause light to shine, And his eyes as the eyelids of the dawn.
19 D in gura lui ies torţe aprinse; el scapără scântei de foc.
Out of his mouth do flames go, sparks of fire escape.
20 D in nările lui iese fum, ca dintr-un vas care fierbe pe un foc de uscături.
Out of his nostrils goeth forth smoke, As a blown pot and reeds.
21 S uflarea lui aprinde cărbunii şi gura lui aruncă flăcări.
His breath setteth coals on fire, And a flame from his mouth goeth forth.
22 Î n grumaz îi stă puterea şi înaintea lui merge groaza.
In his neck lodge doth strength, And before him doth grief exult.
23 S traturile cărnii sale se ţin împreună, sunt ca turnate pe el, de neclintit.
The flakes of his flesh have adhered -- Firm upon him -- it is not moved.
24 P ieptul îi este tare ca piatra, tare ca piatra de moară de dedesubt.
His heart firm as a stone, Yea, firm as the lower piece.
25 C ând el se ridică, cei puternici tremură; groaza lui îi pune pe fugă.
From his rising are the mighty afraid, From breakings they keep themselves free.
26 D eşi sabia îl atinge, nu îi face nimic, la fel nici suliţa, săgeata sau lancea.
The sword of his overtaker standeth not, Spear -- dart -- and lance.
27 P entru el fierul e ca paiul şi bronzul ca lemnul putred.
He reckoneth iron as straw, brass as rotten wood.
28 S ăgeata nu-l pune pe fugă, pietrele aruncate cu praştia sunt ca pleava,
The son of the bow doth not cause him to flee, Turned by him into stubble are stones of the sling.
29 b uzduganul e pentru el ca un pai; râde la şuieratul suliţei.
As stubble have darts been reckoned, And he laugheth at the shaking of a javelin.
30 D edesubtul lui arată ca un strat de cioburi ascuţite; lasă în noroi o urmă ca o grapă trasă.
Under him sharp points of clay, He spreadeth gold on the mire.
31 F ace adâncul să fiarbă ca un cazan, face marea să clocotească ca un vas cu untdelemn.
He causeth to boil as a pot the deep, The sea he maketh as a pot of ointment.
32 L asă o urmă luminoasă după el, de parcă adâncul ar avea plete albe.
After him he causeth a path to shine, One thinketh the deep to be hoary.
33 N u este nimic pe pământ ca el, este făcut să fie fără frică.
There is not on the earth his like, That is made without terror.
34 P riveşte cu dispreţ tot ce este înălţat, este împărat peste tot ce este mândru.“
Every high thing he doth see, He king over all sons of pride.