1 A poi a început să le vorbească în pilde: – Un om a plantat o vie. A împrejmuit-o cu un gard, a săpat un teasc şi a construit un turn de pază. Apoi a arendat-o unor viticultori şi a plecat într-o călătorie.

And he began to speak to them in similes: `A man planted a vineyard, and put a hedge around, and digged an under-winevat, and built a tower, and gave it out to husbandmen, and went abroad;

2 L a vremea roadelor a trimis un sclav la viticultori ca să ia de la ei partea cuvenită din roadele viei.

and he sent unto the husbandmen at the due time a servant, that from the husbandmen he may receive from the fruit of the vineyard,

3 V iticultorii însă l-au apucat, l-au bătut şi l-au trimis înapoi cu mâinile goale.

and they, having taken him, did severely beat, and did send him away empty.

4 A trimis din nou la ei un alt sclav, dar şi pe acesta l-au bătut peste cap şi l-au înjosit.

`And again he sent unto them another servant, and at that one having cast stones, they wounded in the head, and sent away -- dishonoured.

5 A trimis apoi un altul, dar pe acela l-au omorât, şi apoi încă mulţi alţii, dintre care pe unii i-au bătut, iar pe alţii i-au omorât.

`And again he sent another, and that one they killed; and many others, some beating, and some killing.

6 S ingurul pe care-l mai avea era un fiu preaiubit. În cele din urmă, l-a trimis la ei, spunându-şi: „Pe fiul meu îl vor respecta!“

`Having yet therefore one son -- his beloved -- he sent also him unto them last, saying -- They will reverence my son;

7 D ar viticultorii aceia şi-au zis între ei: „Acesta este moştenitorul! Haideţi să-l omorâm, şi moştenirea va fi a noastră!“

and those husbandmen said among themselves -- This is the heir, come, we may kill him, and ours shall be the inheritance;

8 Ş i l-au apucat, l-au omorât şi l-au scos afară din vie.

and having taken him, they did kill, and cast forth without the vineyard.

9 A şadar, ce va face stăpânul viei? Va veni şi-i va nimici pe viticultori, iar via o va da altora.

`What therefore shall the lord of the vineyard do? he will come and destroy the husbandmen, and will give the vineyard to others.

10 N -aţi citit acest loc din Scriptură unde scrie: „Piatra pe care au respins-o zidarii a devenit piatra din capul unghiului.

And this Writing did ye not read: A stone that the builders rejected, it did become the head of a corner:

11 D omnul a făcut acest lucru şi este minunat în ochii noştri!“?

from the Lord was this, and it is wonderful in our eyes.'

12 E i au căutat să-L prindă, dar le-a fost frică de popor; căci ei ştiau că împotriva lor spusese Isus pilda. Aşa că L-au lăsat şi au plecat. Tributul datorat Cezarului

And they were seeking to lay hold on him, and they feared the multitude, for they knew that against them he spake the simile, and having left him, they went away;

13 I -au trimis la El pe câţiva dintre farisei şi dintre irodieni ca să-L prindă în cursă cu vorba.

and they send unto him certain of the Pharisees and of the Herodians, that they may ensnare him in discourse,

14 E i au venit şi I-au zis: – Învăţătorule, ştim că eşti corect, fără să-Ţi pese de nimeni, căci nu cauţi la faţa omului, ci îi înveţi pe oameni calea lui Dumnezeu în adevăr. Se cuvine să plătim tribut Cezarului sau nu? Să plătim sau să nu plătim?

and they having come, say to him, `Teacher, we have known that thou art true, and thou art not caring for any one, for thou dost not look to the face of men, but in truth the way of God dost teach; is it lawful to give tribute to Caesar or not? may we give, or may we not give?'

15 E l însă, înţelegând ipocrizia lor, le-a zis: – De ce Mă puneţi la încercare? Aduceţi-Mi un denar, să-l văd!

And he, knowing their hypocrisy, said to them, `Why me do ye tempt? bring me a denary, that I may see;'

16 E i I-au adus. Isus i-a întrebat: – Chipul acesta şi inscripţia, ale cui sunt? – Ale Cezarului, I-au răspuns ei.

and they brought, and he saith to them, `Whose this image, and the inscription?' and they said to him, `Caesar's;'

17 I sus le-a zis: – Daţi deci Cezarului ce este al Cezarului, iar lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu! Ei au rămas uimiţi de El. Despre înviere

and Jesus answering said to them, `Give back the things of Caesar to Caesar, and the things of God to God;' and they did wonder at him.

18 A u venit la El saducheii, care zic că nu există înviere, şi L-au întrebat:

And the Sadducees come unto him, who say there is not a rising again, and they questioned him, saying,

19 – Învăţătorule, Moise ne-a scris că dacă fratele cuiva moare fără să aibă copii şi-i rămâne astfel doar soţia, fratele acestuia trebuie să se căsătorească cu văduva şi să-i ridice un urmaş fratelui său.

`Teacher, Moses wrote to us, that if any one's brother may die, and may leave a wife, and may leave no children, that his brother may take his wife, and raise up seed to his brother.

20 E rau şapte fraţi. Primul şi-a luat o soţie, dar a murit fără să lase vreun urmaş.

`There were then seven brothers, and the first took a wife, and dying, he left no seed;

21 A l doilea s-a căsătorit cu văduva, dar şi el a murit fără să lase vreun urmaş. Aşa s-a întâmplat şi cu al treilea.

and the second took her, and died, neither left he seed, and the third in like manner,

22 Ş i nici unul din cei şapte n-a lăsat vreun urmaş. Femeia a murit ultima dintre toţi.

and the seven took her, and left no seed, last of all died also the woman;

23 L a înviere, (când se vor scula,) soţia căruia dintre ei va fi ea? Căci toţi şapte au avut-o de soţie!

in the rising again, then, whenever they may rise, of which of them shall she be wife -- for the seven had her as wife?'

24 I sus le-a răspuns: – Oare nu vă rătăciţi voi tocmai pentru că nu cunoaşteţi nici Scripturile şi nici puterea lui Dumnezeu?

And Jesus answering said to them, `Do ye not because of this go astray, not knowing the Writings, nor the power of God?

25 C ăci atunci când se vor scula din morţi, nici nu se vor mai însura, nici nu se vor mai mărita, ci vor fi ca îngerii din ceruri.

for when they may rise out of the dead, they neither marry nor are they given in marriage, but are as messengers who are in the heavens.

26 I ar cu privire la faptul că cei morţi sunt înviaţi, n-aţi citit în cartea lui Moise, acolo unde scrie despre tufiş, cum i-a vorbit Dumnezeu şi i-a zis: „Eu sunt Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac şi Dumnezeul lui Iacov.“ ?

`And concerning the dead, that they rise: have ye not read in the Book of Moses (at The Bush), how God spake to him, saying, I the God of Abraham, and the God of Isaac, and the God of Jacob;

27 E l nu este un Dumnezeu al celor morţi, ci al celor vii! Sunteţi foarte rătăciţi! Cea mai mare poruncă

he is not the God of dead men, but a God of living men; ye then go greatly astray.'

28 U nul dintre cărturari venise şi-i auzise discutând. Când a văzut că Isus le-a răspuns bine, L-a întrebat: – Care este cea dintâi poruncă dintre toate?

And one of the scribes having come near, having heard them disputing, knowing that he answered them well, questioned him, `Which is the first command of all?'

29 I sus i-a răspuns: – Cea dintâi poruncă este: „Ascultă, Israele! Domnul, Dumnezeul nostru, este singurul Domn.

and Jesus answered him -- `The first of all the commands, Hear, O Israel, the Lord is our God, the Lord is one;

30 S ă-L iubeşti pe Domnul, Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău, cu toată mintea ta şi cu toată puterea ta.“ (Aceasta este cea dintâi poruncă.)

and thou shalt love the Lord thy God out of all thy heart, and out of thy soul, and out of all thine understanding, and out of all thy strength -- this the first command;

31 I ar a doua este următoarea: „Să-l iubeşti pe semenul tău ca pe tine însuţi.“ Nu există altă poruncă mai mare decât acestea.

and the second like, this, Thou shalt love thy neighbor as thyself; -- greater than these there is no other command.'

32 C ărturarul I-a zis: – Bine, Învăţătorule! Este adevărat ceea ce ai spus, şi anume că El este Unul singur, că nu este altul în afară de El

And the scribe said to him, `Well, Teacher, in truth thou hast spoken that there is one God, and there is none other but He;

33 ş i că a-L iubi pe El cu toată inima, cu toată priceperea şi cu toată puterea şi a-l iubi pe semenul tău ca pe tine însuţi este mult mai mult decât toate arderile de tot şi decât toate jertfele.

and to love Him out of all the heart, and out of all the understanding, and out of all the soul, and out of all the strength, and to love one's neighbor as one's self, is more than all the whole burnt-offerings and the sacrifices.'

34 C ând a văzut Isus că răspunsese cu înţelepciune, i-a zis: – Tu nu eşti departe de Împărăţia lui Dumnezeu. Şi nimeni nu mai îndrăznea să-i pună vreo întrebare. Al cui fiu este Cristos?

And Jesus, having seen him that he answered with understanding, said to him, `Thou art not far from the reign of God;' and no one any more durst question him.

35 Î n timp ce dădea învăţătură în Templu, Isus a întrebat: – Cum de zic cărturarii despre Cristos că este fiul lui David?

And Jesus answering said, teaching in the temple, `How say the scribes that the Christ is son of David?

36 D avid însuşi, în Duhul Sfânt, spune: „Domnul I-a zis Domnului meu: «Şezi la dreapta Mea, până-Ţi voi pune duşmanii sub picioare!»“

for David himself said in the Holy Spirit, The Lord said to my lord, Sit thou on My right hand, till I place thine enemies -- thy footstool;

37 D avid însuşi Îl numeşte „Domn“; deci cum este El fiul lui? Mulţimea cea mare Îl asculta cu plăcere.

therefore David himself saith of him Lord, and whence is he his son?' And the great multitude were hearing him gladly,

38 Î n învăţătura Lui, spunea: „Feriţi-vă de cărturari, cărora le place să umble în robe lungi, să fie salutaţi prin pieţe

and he was saying to them in his teaching, `Beware of the scribes, who will in long robes to walk, and love salutations in the market-places,

39 ş i să li se dea scaunele de onoare în sinagogi şi locurile de onoare la mese.

and first seats in the synagogues, and first couches in suppers,

40 E i devorează casele văduvelor şi fac rugăciuni lungi de ochii lumii. Aceştia vor primi o condamnare mult mai mare.“ Văduva săracă şi dărnicia ei

who are devouring the widows' houses, and for a pretense are making long prayers; these shall receive more abundant judgment.'

41 S -a aşezat în faţa vistieriei Templului şi se uita cum punea mulţimea bani în vistierie. Mulţi din cei bogaţi puneau mult.

And Jesus having sat down over-against the treasury, was beholding how the multitude do put brass into the treasury, and many rich were putting in much,

42 A venit şi o văduvă săracă şi a pus două lepta, care fac un codrantes.

and having come, a poor widow did put in two mites, which are a farthing.

43 I sus i-a chemat pe ucenicii Lui şi le-a zis: „Adevărat vă spun că această văduvă săracă a pus mai mult decât toţi cei care au pus în vistierie,

And having called near his disciples, he saith to them, `Verily I say to you, that this poor widow hath put in more than all those putting into the treasury;

44 p entru că toţi au pus din abundenţa lor, dar ea, din sărăcia ei, a pus tot ce avea, tot ce-i mai rămăsese ca să trăiască.“

for all, out of their abundance, put in, but she, out of her want, all that she had put in -- all her living.'