1 U n răspuns blând potoleşte furia, dar o vorbă aspră provoacă mânia.

A soft answer turneth back fury, And a grievous word raiseth up anger.

2 L imba înţelepţilor foloseşte corect cunoştinţa, dar gura proştilor împroaşcă nebunie.

The tongue of the wise maketh knowledge good, And the mouth of fools uttereth folly.

3 O chii Domnului sunt în orice loc, supraveghindu-i atât pe cei răi, cât şi pe cei buni.

In every place are the eyes of Jehovah, Watching the evil and the good.

4 L imba care aduce însănătoşire este un pom de viaţă, dar limba stricată zdrobeşte duhul.

A healed tongue a tree of life, And perverseness in it -- a breach in the spirit.

5 P rostul dispreţuieşte învăţătura tatălui său, dar cine primeşte mustrarea este înţelept.

A fool despiseth the instruction of his father, And whoso is regarding reproof is prudent.

6 Î n casa celui drept este mare bogăţie, dar câştigul celor răi le aduce necaz.

the house of the righteous abundant strength, And in the increase of the wicked -- trouble.

7 B uzele celor înţelepţi răspândesc cunoştinţă, nu tot aşa face şi inima proştilor.

The lips of the wise scatter knowledge, And the heart of fools not right.

8 J ertfa celor răi este o urâciune înaintea Domnului, dar rugăciunea celor drepţi Îi este plăcută.

The sacrifice of the wicked an abomination to Jehovah, And the prayer of the upright His delight.

9 C alea celor răi este o urâciune înaintea Domnului, dar El îi iubeşte pe cei ce urmăresc dreptatea.

An abomination to Jehovah the way of the wicked, And whoso is pursuing righteousness He loveth.

10 O disciplinare severă îl aşteaptă pe cel ce părăseşte cărarea, iar cine dispreţuieşte mustrarea va muri.

Chastisement grievous to him who is forsaking the path, Whoso is hating reproof dieth.

11 L ocuinţa Morţilor şi Locul Nimicirii sunt înaintea Domnului; cu cât mai mult inimile fiilor oamenilor!

Sheol and destruction before Jehovah, Surely also the hearts of the sons of men.

12 B atjocoritorului nu-i place să fie mustrat; de aceea nu va merge la cei înţelepţi.

A scorner loveth not his reprover, Unto the wise he goeth not.

13 O inimă veselă înseninează faţa, dar, prin îndurerarea inimii, duhul este zdrobit.

A joyful heart maketh glad the face, And by grief of heart is the spirit smitten.

14 I nima celor pricepuţi caută cunoştinţă, dar gura celor proşti se hrăneşte cu prostie.

The heart of the intelligent seeketh knowledge, And the mouth of fools enjoyeth folly.

15 T oate zilele celui nenorocit sunt rele, dar cel cu inima voioasă are parte de un ospăţ necurmat.

All the days of the afflicted evil, And gladness of heart a perpetual banquet.

16 M ai bine puţin, dar cu frică de Domnul, decât o mare bogăţie cu tulburare.

Better a little with the fear of Jehovah, Than much treasure, and tumult with it.

17 M ai bine o mâncare de legume unde este dragoste, decât un bou îngrăşat unde este ură.

Better an allowance of green herbs and love there, Than a fatted ox, and hatred with it.

18 O mul iute la mânie provoacă certuri, dar cel încet la mânie potoleşte cearta.

A man of fury stirreth up contention, And the slow to anger appeaseth strife.

19 D rumul leneşului este ca o barieră de spini, dar cărarea celor drepţi este netezită.

The way of the slothful as a hedge of briers, And the path of the upright is raised up.

20 U n fiu înţelept aduce bucurie tatălui său, dar omul prost îşi dispreţuieşte mama.

A wise son rejoiceth a father. And a foolish man is despising his mother.

21 P rostia este o bucurie pentru cel fără minte, dar omul priceput păstrează drumul drept.

Folly is joy to one lacking heart, And a man of intelligence directeth going.

22 F ără sfat planurile dau greş, dar ele reuşesc când sunt mulţi sfetnici.

Without counsel the making void of purposes, And in a multitude of counsellors it is established.

23 P entru un om este o bucurie să dea un răspuns iscusit şi ce bună este o vorbă spusă la timpul potrivit!

Joy to a man in the answer of his mouth, And a word in its season -- how good!

24 P entru cel înţelept cărarea vieţii duce în sus, ca să-l abată de la Locuinţa Morţilor, care este jos.

A path of life on high for the wise, To turn aside from Sheol beneath.

25 D omnul distruge casa celor mândri, dar întăreşte hotarele văduvei.

The house of the proud Jehovah pulleth down, And He setteth up the border of the widow.

26 G ândurile rele sunt o urâciune înaintea Domnului, dar cuvintele plăcute sunt curate.

An abomination to Jehovah thoughts of wickedness, And pure sayings of pleasantness.

27 C el lacom de câştig aduce necaz asupra familiei lui, dar cel ce urăşte mita va trăi.

A dishonest gainer is troubling his house, And whoso is hating gifts liveth.

28 I nima celui drept cântăreşte răspunsurile, dar gura celor răi împroaşcă lucruri rele.

The heart of the righteous meditateth to answer, And the mouth of the wicked uttereth evil things.

29 D omnul este departe de cei răi, dar ascultă rugăciunea celor drepţi.

Far Jehovah from the wicked, And the prayer of the righteous He heareth.

30 O privire voioasă înveseleşte inima şi veştile bune dau sănătate oaselor.

The light of the eyes rejoiceth the heart, A good report maketh fat the bone.

31 C el ce ascultă mustrarea care duce la viaţă va locui printre înţelepţi.

An ear that is hearing the reproof of life Doth lodge among the wise.

32 C ine ignoră corectarea se dispreţuieşte pe sine, dar cine ascultă mustrarea dobândeşte înţelepciune.

Whoso is refusing instruction is despising his soul, And whoso is hearing reproof Is getting understanding.

33 F rica de Domnul îl învaţă pe om înţelepciunea, iar smerenia merge înaintea gloriei.

The fear of Jehovah the instruction of wisdom, And before honour humility!