1 D acă stai la masă împreună cu un conducător, ia seama bine la ceea ce este înaintea ta!

When thou sittest to eat with a ruler, Thou considerest diligently that which before thee,

2 P une-ţi un cuţit la gâtlej dacă eşti un om nesăţios!

And thou hast put a knife to thy throat, If thou a man of appetite.

3 N u pofti delicatesele lui pentru că sunt o hrană înşelătoare!

Have no desire to his dainties, seeing it lying food.

4 N u te trudi să te îmbogăţeşti; fii înţelept să arăţi cumpătare!

Labour not to make wealth, From thine own understanding cease, Dost thou cause thine eyes to fly upon it? Then it is not.

5 A bia ţi-ai aruncat ochii asupra bogăţiei şi nu mai este, căci, în mod sigur, îi vor creşte aripi, şi va fugi spre ceruri ca un vultur!

For wealth maketh to itself wings, As an eagle it flieth to the heavens.

6 N u mânca pâinea zgârcitului şi nu pofti delicatesele lui,

Eat not the bread of an evil eye, And have no desire to his dainties,

7 c ăci el este omul care întotdeauna se gândeşte la cost! „Mănâncă şi bea“, îţi spune el, dar inima lui nu este cu tine.

For as he hath thought in his soul, so he, `Eat and drink,' saith he to thee, And his heart not with thee.

8 V ei vărsa bucăţica pe care ai mâncat-o şi-ţi vei irosi cuvintele tale plăcute.

Thy morsel thou hast eaten thou dost vomit up, And hast marred thy words that sweet.

9 N u vorbi unui prost, căci el va dispreţui înţelepciunea cuvintelor tale!

In the ears of a fool speak not, For he treadeth on the wisdom of thy words.

10 N u muta hotarul cel vechi şi nu intra pe ogorul orfanilor,

Remove not a border of olden times, And into fields of the fatherless enter not,

11 c ăci Apărătorul lor este puternic! El le va apăra cauza împotriva ta.

For their Redeemer strong, He doth plead their cause with thee.

12 A pleacă-ţi inima spre învăţătură şi urechile la cuvintele cunoştinţei!

Bring in to instruction thy heart, And thine ear to sayings of knowledge.

13 N u scuti copilul de disciplinare, căci dacă îl pedepseşti cu nuiaua, nu va muri!

Withhold not from a youth chastisement, When thou smitest him with a rod he dieth not.

14 D acă îl pedepseşti cu nuiaua, îi vei salva sufletul din Locuinţa Morţilor.

Thou with a rod smitest him, And his soul from Sheol thou deliverest.

15 F iul meu, dacă inima ta este înţeleaptă, atunci inima mea se va bucura.

My son, if thy heart hath been wise, My heart rejoiceth, even mine,

16 L ăuntrul fiinţei mele se va înveseli când buzele tale vor spune ce este drept.

And my reins exult when thy lips speak uprightly.

17 N u-ţi lăsa inima să invidieze pe cei păcătoşi, ci să ai întotdeauna frică de Domnul!

Let not thy heart be envious at sinners, But -- in the fear of Jehovah all the day.

18 C u siguranţă există o răsplată viitoare şi nădejdea ta nu va fi tăiată!

For, is there a posterity? Then thy hope is not cut off.

19 A scultă, fiul meu, şi fii înţelept, păstrează-ţi inima pe cărarea dreaptă!

Hear thou, my son, and be wise, And make happy in the way thy heart,

20 N u fi printre cei care beau mult vin, nici printre cei ce se ghiftuiesc cu carne,

Be not thou among quaffers of wine, Among gluttonous ones of flesh,

21 c ăci beţivul şi mâncăul vor sărăci, iar somnolenţa îi va îmbrăca în zdrenţe!

For the quaffer and glutton become poor, And drowsiness clotheth with rags.

22 A scultă de tatăl tău, care ţi-a dat viaţă şi nu-ţi dispreţui mama, când a îmbătrânit!

Hearken to thy father, who begat thee, And despise not thy mother when she hath become old.

23 C umpără adevărul şi nu-l vinde, dobândeşte înţelepciunea, învăţătura şi priceperea!

Truth buy, and sell not, Wisdom, and instruction, and understanding,

24 T atăl celui drept va avea mari bucurii; cine are un fiu înţelept se bucură de el.

The father of the righteous rejoiceth greatly, The begetter of the wise rejoiceth in him.

25 S ă se bucure tatăl tău şi mama ta, să se înveselească cea care te-a născut!

Rejoice doth thy father and thy mother, Yea, she that bare thee is joyful.

26 F iul meu, dă-mi inima ta şi să găsească plăcere ochii tăi în căile mele,

Give, my son, thy heart to me, And let thine eyes watch my ways.

27 c ăci prostituata este o groapă adâncă şi femeia străină este o fântână îngustă.

For a harlot a deep ditch, And a strange woman a strait pit.

28 E a pândeşte ca un hoţ şi îi înmulţeşte pe cei necredincioşi între oameni.

She also, as catching prey, lieth in wait, And the treacherous among men she increaseth.

29 A le cui sunt vaiurile? Ale cui sunt oftările? Ale cui sunt certurile? Ale cui sunt plângerile? Ale cui sunt rănile fără motiv? Ai cui sunt ochii roşii?

Who hath wo? who hath sorrow? Who hath contentions? who hath plaint? Who hath wounds without cause? Who hath redness of eyes?

30 A le celor ce întârzie la vin şi care se duc să caute vasul cu vin amestecat.

Those tarrying by the wine, Those going in to search out mixed wine.

31 N u te uita la vin când este roşu, când spumegă în pahar şi când alunecă uşor!

See not wine when it showeth itself red, When it giveth in the cup its colour, It goeth up and down through the upright.

32 C ăci la urmă muşcă ca un şarpe şi otrăveşte ca o viperă.

Its latter end -- as a serpent it biteth, And as a basilisk it stingeth.

33 O chii tăi vor vedea lucruri ciudate şi inima ta va vorbi lucruri stricate.

Thine eyes see strange women, And thy heart speaketh perverse things.

34 V ei fi ca un om culcat în mijlocul mării sau ca unul întins pe vârful unui catarg.

And thou hast been as one lying down in the heart of the sea, And as one lying down on the top of a mast.

35 „ M-au lovit, dar nu m-au rănit! M-au bătut, dar nu simt nimic! Când mă voi trezi, pot găsi altceva de băut?“

`They smote me, I have not been sick, They beat me, I have not known. When I awake -- I seek it yet again!'