1 D acă stai la masă împreună cu un conducător, ia seama bine la ceea ce este înaintea ta!

CUANDO te sentares á comer con algún señor, Considera bien lo que estuviere delante de ti;

2 P une-ţi un cuţit la gâtlej dacă eşti un om nesăţios!

Y pon cuchillo á tu garganta, Si tienes gran apetito.

3 N u pofti delicatesele lui pentru că sunt o hrană înşelătoare!

No codicies sus manjares delicados, Porque es pan engañoso

4 N u te trudi să te îmbogăţeşti; fii înţelept să arăţi cumpătare!

No trabajes por ser rico; Pon coto á tu prudencia.

5 A bia ţi-ai aruncat ochii asupra bogăţiei şi nu mai este, căci, în mod sigur, îi vor creşte aripi, şi va fugi spre ceruri ca un vultur!

¿Has de poner tus ojos en las riquezas, siendo ningunas? Porque hacerse han alas, Como alas de águila, y volarán al cielo.

6 N u mânca pâinea zgârcitului şi nu pofti delicatesele lui,

No comas pan de hombre de mal ojo, Ni codicies sus manjares:

7 c ăci el este omul care întotdeauna se gândeşte la cost! „Mănâncă şi bea“, îţi spune el, dar inima lui nu este cu tine.

Porque cual es su pensamiento en su alma, tal es él. Come y bebe, te dirá; Mas su corazón no está contigo.

8 V ei vărsa bucăţica pe care ai mâncat-o şi-ţi vei irosi cuvintele tale plăcute.

Vomitarás la parte que tú comiste, Y perderás tus suaves palabras.

9 N u vorbi unui prost, căci el va dispreţui înţelepciunea cuvintelor tale!

No hables á oídos del necio; Porque menospreciará la prudencia de tus razones.

10 N u muta hotarul cel vechi şi nu intra pe ogorul orfanilor,

No traspases el término antiguo, Ni entres en la heredad de los huérfanos:

11 c ăci Apărătorul lor este puternic! El le va apăra cauza împotriva ta.

Porque el defensor de ellos es el Fuerte, El cual juzgará la causa de ellos contra ti.

12 A pleacă-ţi inima spre învăţătură şi urechile la cuvintele cunoştinţei!

Aplica tu corazón á la enseñanza, Y tus oídos á las palabras de sabiduría.

13 N u scuti copilul de disciplinare, căci dacă îl pedepseşti cu nuiaua, nu va muri!

No rehuses la corrección del muchacho: Porque si lo hirieres con vara, no morirá.

14 D acă îl pedepseşti cu nuiaua, îi vei salva sufletul din Locuinţa Morţilor.

Tú lo herirás con vara, Y librarás su alma del infierno.

15 F iul meu, dacă inima ta este înţeleaptă, atunci inima mea se va bucura.

Hijo mío, si tu corazón fuere sabio, También á mí se me alegrará el corazón;

16 L ăuntrul fiinţei mele se va înveseli când buzele tale vor spune ce este drept.

Mis entrañas también se alegrarán, Cuando tus labios hablaren cosas rectas.

17 N u-ţi lăsa inima să invidieze pe cei păcătoşi, ci să ai întotdeauna frică de Domnul!

No tenga tu corazón envidia de los pecadores, Antes persevera en el temor de Jehová todo tiempo:

18 C u siguranţă există o răsplată viitoare şi nădejdea ta nu va fi tăiată!

Porque ciertamente hay fin, Y tu esperanza no será cortada.

19 A scultă, fiul meu, şi fii înţelept, păstrează-ţi inima pe cărarea dreaptă!

Oye tú, hijo mío, y sé sabio, Y endereza tu corazón al camino.

20 N u fi printre cei care beau mult vin, nici printre cei ce se ghiftuiesc cu carne,

No estés con los bebedores de vino, Ni con los comedores de carne:

21 c ăci beţivul şi mâncăul vor sărăci, iar somnolenţa îi va îmbrăca în zdrenţe!

Porque el bebedor y el comilón empobrecerán: Y el sueño hará vestir vestidos rotos.

22 A scultă de tatăl tău, care ţi-a dat viaţă şi nu-ţi dispreţui mama, când a îmbătrânit!

Oye á tu padre, á aquel que te engendró; Y cuando tu madre envejeciere, no la menosprecies.

23 C umpără adevărul şi nu-l vinde, dobândeşte înţelepciunea, învăţătura şi priceperea!

Compra la verdad, y no la vendas; La sabiduría, la enseñanza, y la inteligencia.

24 T atăl celui drept va avea mari bucurii; cine are un fiu înţelept se bucură de el.

Mucho se alegrará el padre del justo: Y el que engendró sabio se gozará con él.

25 S ă se bucure tatăl tău şi mama ta, să se înveselească cea care te-a născut!

Alégrense tu padre y tu madre, Y gócese la que te engendró.

26 F iul meu, dă-mi inima ta şi să găsească plăcere ochii tăi în căile mele,

Dame, hijo mío, tu corazón, Y miren tus ojos por mis caminos.

27 c ăci prostituata este o groapă adâncă şi femeia străină este o fântână îngustă.

Porque sima profunda es la ramera, Y pozo angosto la extraña.

28 E a pândeşte ca un hoţ şi îi înmulţeşte pe cei necredincioşi între oameni.

También ella, como robador, acecha, Y multiplica entre los hombres los prevaricadores.

29 A le cui sunt vaiurile? Ale cui sunt oftările? Ale cui sunt certurile? Ale cui sunt plângerile? Ale cui sunt rănile fără motiv? Ai cui sunt ochii roşii?

¿Para quién será el ay? ¿para quién el ay? ¿para quién las rencillas? ¿Para quién las quejas? ¿para quién las heridas en balde? ¿Para quién lo amoratado de los ojos?

30 A le celor ce întârzie la vin şi care se duc să caute vasul cu vin amestecat.

Para los que se detienen mucho en el vino, Para los que van buscando la mistura.

31 N u te uita la vin când este roşu, când spumegă în pahar şi când alunecă uşor!

No mires al vino cuando rojea, Cuando resplandece su color en el vaso: Entrase suavemente;

32 C ăci la urmă muşcă ca un şarpe şi otrăveşte ca o viperă.

Mas al fin como serpiente morderá, Y como basilisco dará dolor:

33 O chii tăi vor vedea lucruri ciudate şi inima ta va vorbi lucruri stricate.

Tus ojos mirarán las extrañas, Y tu corazón hablará perversidades.

34 V ei fi ca un om culcat în mijlocul mării sau ca unul întins pe vârful unui catarg.

Y serás como el que yace en medio de la mar, O como el que está en la punta de un mastelero.

35 „ M-au lovit, dar nu m-au rănit! M-au bătut, dar nu simt nimic! Când mă voi trezi, pot găsi altceva de băut?“

Y dirás: Hiriéronme, mas no me dolió; Azotáronme, mas no lo sentí; Cuando despertare, aun lo tornaré á buscar.