1 „ Aruncă-ţi pâinea pe ape, căci după multe zile o vei găsi iarăşi;

ECHA tu pan sobre las aguas; que después de muchos días lo hallarás.

2 î mparte-o în şapte şi chiar în opt, căci nu ştii ce rău va veni pe pământ.

Reparte á siete, y aun á ocho: porque no sabes el mal que vendrá sobre la tierra.

3 C ând norii sunt plini de apă, atunci o deşartă pe pământ; când un copac cade la sud sau la nord, în locul în care cade, acolo rămâne.

Si las nubes fueren llenas de agua, sobre la tierra la derramarán: y si el árbol cayere al mediodía, ó al norte, al lugar que el árbol cayere, allí quedará.

4 C ine se uită după vânt nu mai seamănă, iar cine se uită după nori nu mai seceră.

El que al viento mira, no sembrará; y el que mira á las nubes, no segará.

5 A şa cum nu ştii calea vântului şi nici cum se formează oasele în pântecele femeii însărcinate, tot astfel nu cunoşti nici lucrarea lui Dumnezeu, Cel Care le face pe toate.

Como tú no sabes cuál es el camino del viento, ó como se crían los huesos en el vientre de la mujer preñada, así ignoras la obra de Dios, el cual hace todas las cosas.

6 S eamănă sămânţă dimineaţa, iar seara nu-ţi odihni mâna de la semănat, fiindcă nu ştii care sămânţă va răsări, aceasta sau cealaltă, sau dacă amândouă vor fi la fel de bune. Adu-ţi aminte de Creatorul tău în tinereţe

Por la mañana siembra tu simiente, y á la tarde no dejes reposar tu mano: porque tú no sabes cuál es lo mejor, si esto ó lo otro, ó si ambas á dos cosas son buenas.

7 L umina este plăcută şi este bine pentru ochi să vadă soarele.

Suave ciertamente es la luz, y agradable á los ojos ver el sol:

8 D acă cineva are parte de mulţi ani, să se bucure de ei, dar să se gândească şi la zilele de întuneric, căci vor fi multe, pentru că tot ce urmează să vină este deşertăciune.

Mas si el hombre viviere muchos años, y en todos ellos hubiere gozado alegría; si después trajere á la memoria los días de las tinieblas, que serán muchos, todo lo que le habrá pasado, dirá haber sido vanidad.

9 B ucură-te, tinere, în tinereţea ta, veseleşte-ţi inima cât eşti tânăr! Umblă pe căile dorite de inima ta şi plăcute ochilor tăi, dar să ştii că pentru toate acestea te va chema Dumnezeu la judecată!

Alégrate, mancebo, en tu mocedad, y tome placer tu corazón en los días de tu juventud; y anda en los caminos de tu corazón, y en la vista de tus ojos: mas sabe, que sobre todas estas cosas te traerá Dios á juicio.

10 I zgoneşte orice supărare din inima ta, alungă răul din trupul tău, căci tinereţea şi zorile vieţii sunt trecătoare!“

Quita pues el enojo de tu corazón, y aparta el mal de tu carne: porque la mocedad y la juventud son vainidad.