1 O rice femeie înţeleaptă îşi zideşte casa, dar cea proastă o dărâmă cu înseşi mâinile ei.

LA mujer sabia edifica su casa: Mas la necia con sus manos la derriba.

2 C ine umblă cu dreptate se teme de Domnul, dar cel ce merge pe căi strâmbe Îl dispreţuieşte.

El que camina en su rectitud teme á Jehová: Mas el pervertido en sus caminos lo menosprecia.

3 V orbirea prostului aduce o nuia pentru spinarea lui, dar cei înţelepţi sunt protejaţi de buzele lor.

En la boca del necio está la vara de la soberbia: Mas los labios de los sabios los guardarán.

4 U nde nu sunt boi, ieslea este goală, dar puterea boilor aduce belşug de roade.

Sin bueyes el granero está limpio: Mas por la fuerza del buey hay abundancia de pan.

5 M artorul adevărat nu înşală, dar un martor mincinos spune numai minciuni.

El testigo verdadero no mentirá: Mas el testigo falso hablará mentiras.

6 B atjocoritorul caută înţelepciunea dar n-o găseşte, însă pentru cel priceput cunoştinţa este un lucru uşor.

Busca el escarnecedor la sabiduría, y no la halla: Mas la sabiduría al hombre entendido es fácil.

7 D epărtează-te de omul prost pentru că nu vei găsi cunoştinţă pe buzele lui!

Vete de delante del hombre necio, Porque en él no advertirás labios de ciencia.

8 Î nţelepciunea celui prudent îl face să-şi înţeleagă căile, dar prostia proştilor înşală.

La ciencia del cuerdo es entender su camino: Mas la indiscreción de los necios es engaño.

9 P roştii glumesc cu păcatul, dar între cei drepţi este bunăvoinţă.

Los necios se mofan del pecado: Mas entre los rectos hay favor.

10 I nima îşi cunoaşte necazurile ei şi nici un străin nu poate lua parte la bucuria ei.

El corazón conoce la amargura de su alma; Y extraño no se entrometerá en su alegría.

11 C asa celor răi va fi distrusă, dar cortul celor drepţi va înflori.

La casa de los impíos será asolada: Mas florecerá la tienda de los rectos.

12 E xistă o cale ce pare dreaptă omului, dar la urmă duce spre moarte.

Hay camino que al hombre parece derecho; Empero su fin son caminos de muerte.

13 C hiar şi în mijlocul râsului inima poate fi îndurerată, iar bucuria poate sfârşi în întristare.

Aun en la risa tendrá dolor el corazón; Y el término de la alegría es congoja.

14 C el cu inima rătăcită va fi pedepsit pentru căile lui, iar omul bun va primi o răsplată pentru ale lui.

De sus caminos será harto el apartado de razón: Y el hombre de bien estará contento del suyo.

15 C el naiv crede orice cuvânt, dar cel prudent îşi gândeşte bine paşii.

El simple cree á toda palabra: Mas el avisado entiende sus pasos.

16 O mul înţelept se teme de Domnul şi evită răul, dar cel prost este insolent şi prea încrezător în sine.

El sabio teme, y se aparta del mal: Mas el necio se arrebata, y confía.

17 C el iute la mânie face prostii şi omul cu intenţii rele este dispreţuit.

El que presto se enoja, hará locura: Y el hombre malicioso será aborrecido.

18 C ei naivi moştenesc prostie, dar cei prudenţi sunt încununaţi cu ştiinţă.

Los simples heredarán necedad: Mas los cuerdos se coronarán de sabiduría.

19 O amenii răi se vor pleca înaintea celor buni şi cei ticăloşi se vor pleca la porţile celui drept.

Los malos se inclinarán delante de los buenos, Y los impíos á las puertas del justo.

20 S ăracul este evitat chiar şi de semenii lui, dar bogatul are mulţi prieteni.

El pobre es odioso aun á su amigo: Pero muchos son los que aman al rico.

21 C ine îşi dispreţuieşte semenii păcătuieşte, dar binecuvântat este cine are milă de cel nevoiaş.

Peca el que menosprecia á su prójimo: Mas el que tiene misericordia de los pobres, es bienaventurado.

22 N u se rătăcesc cei ce plănuiesc răul? Cei ce plănuiesc binele însă găsesc bunătate şi credincioşie.

¿No yerran los que piensan mal? Misericordia empero y verdad alcanzarán los que piensan bien.

23 Î n orice muncă grea există şi un câştig, dar a vorbi doar duce numai la sărăcie.

En toda labor hay fruto: Mas la palabra de los labios solamente empobrece.

24 B ogăţia este o coroană pentru cei înţelepţi, dar prostia proştilor rodeşte prostie.

Las riquezas de los sabios son su corona: Mas es infatuación la insensatez de los necios.

25 M artorul sincer salvează vieţi, dar martorul fals este înşelător.

El testigo verdadero libra las almas: Mas el engañoso hablará mentiras.

26 C ine se teme de Domnul are o fortăreaţă sigură, şi El va fi un refugiu pentru copiii lui.

En el temor de Jehová está la fuerte confianza; Y esperanza tendrán sus hijos.

27 F rica de Domnul este un izvor de viaţă, îndepărtând omul de la cursele morţii.

El temor de Jehová es manantial de vida, Para apartarse de los lazos de la muerte.

28 P oporul numeros este slava regelui, dar, fără supuşi, prinţul este ruinat.

En la multitud de pueblo está la gloria del rey: Y en la falta de pueblo la flaqueza del príncipe.

29 C el răbdător are mare pricepere, dar cine este iute la mânie face prostii.

El que tarde se aira, es grande de entendimiento: Mas el corto de espíritu engrandece el desatino.

30 O inimă liniştită este viaţa trupului, dar invidia este putrezirea oaselor.

El corazón apacible es vida de las carnes: Mas la envidia, pudrimiento de huesos.

31 C ine asupreşte pe sărac dispreţuieşte pe Creatorul său, dar cine are milă de nevoiaş Îl onorează pe Dumnezeu.

El que oprime al pobre, afrenta á su Hacedor: Mas el que tiene misericordia del pobre, lo honra.

32 C el rău este doborât de răutatea lui, dar cel drept chiar şi la moarte are un refugiu.

Por su maldad será lanzado el impío: Mas el justo en su muerte tiene esperanza.

33 Î nţelepciunea se odihneşte în mintea celui priceput şi chiar printre proşti se lasă cunoscută.

En el corazón del cuerdo reposa la sabiduría; Y es conocida en medio de los necios.

34 D reptatea înalţă un neam, dar păcatul este o ruşine pentru orice popor.

La justicia engrandece la nación: Mas el pecado es afrenta de las naciones.

35 B unăvoinţa regelui este pentru slujitorul priceput, dar mânia lui este pentru cel care-l face de ruşine.

La benevolencia del rey es para con el ministro entendido: Mas su enojo contra el que lo avergüenza.