1 O rice femeie înţeleaptă îşi zideşte casa, dar cea proastă o dărâmă cu înseşi mâinile ei.

Naag kastoo caqli lahu gurigeeday dhistaa, Laakiinse nacasaddu gacmaheeday ku dumisaa.

2 C ine umblă cu dreptate se teme de Domnul, dar cel ce merge pe căi strâmbe Îl dispreţuieşte.

Kii qummanaantiisa ku socda ayaa Rabbiga ka cabsada, Laakiinse kii jidkiisa ku qalloocan wuu quudhsadaa isaga.

3 V orbirea prostului aduce o nuia pentru spinarea lui, dar cei înţelepţi sunt protejaţi de buzele lor.

Afka nacasyada waxaa ka soo biqla kibir; Laakiinse kuwa caqliga leh bushimahooda ayaa iyaga dhawri doona.

4 U nde nu sunt boi, ieslea este goală, dar puterea boilor aduce belşug de roade.

Meeshii aan dibi joogin qabaalkii ay wax ka cuni jireen waa baabbah; Laakiinse kordhinta badanu waxay ku timaadaa xoogga dibiga.

5 M artorul adevărat nu înşală, dar un martor mincinos spune numai minciuni.

Markhaatigii aamin ahu been ma sheego, Laakiinse markhaatigii been ahu been buu ku hadlaa.

6 B atjocoritorul caută înţelepciunea dar n-o găseşte, însă pentru cel priceput cunoştinţa este un lucru uşor.

Kii wax quudhsadaa xigmad buu doondoonaa, mana helo, Laakiinse aqoontu waa u fudud dahay kii waxgarasho leh.

7 D epărtează-te de omul prost pentru că nu vei găsi cunoştinţă pe buzele lui!

Nacaska hortiisa ka fogow, Waayo, bushimihiisa aqoon ka heli maysid.

8 Î nţelepciunea celui prudent îl face să-şi înţeleagă căile, dar prostia proştilor înşală.

Ninkii miyir leh xigmaddiisu waa inuu jidkiisa gartaa, Laakiinse nacasyada nacasnimadoodu waa khiyaano.

9 P roştii glumesc cu păcatul, dar între cei drepţi este bunăvoinţă.

Nacasyadu dembigay ku majaajiloodaan, Laakiinse kuwa qumman waxaa ku dhex jirta raallinimo.

10 I nima îşi cunoaşte necazurile ei şi nici un străin nu poate lua parte la bucuria ei.

Qalbigu qadhaadhnimadiisuu yaqaan, Oo shisheeyena farxaddiisa lama qaybsado.

11 C asa celor răi va fi distrusă, dar cortul celor drepţi va înflori.

Guriga kuwa sharka leh waa la afgembiyi doonaa, Laakiinse taambuugga kuwa qummanu waa barwaaqoobi doonaa.

12 E xistă o cale ce pare dreaptă omului, dar la urmă duce spre moarte.

Waxaa jirta waddo dadka la hagaagsan, Laakiinse dhammaadkeedu waa waddooyinka dhimashada.

13 C hiar şi în mijlocul râsului inima poate fi îndurerată, iar bucuria poate sfârşi în întristare.

Qalbigu xataa qosol waa ku murugoodaa, Oo farxad dhammaadkeeduna waa caloolxumo.

14 C el cu inima rătăcită va fi pedepsit pentru căile lui, iar omul bun va primi o răsplată pentru ale lui.

Kii xaqnimada qalbigiisa dib ugaga noqdaa jidkiisuu ka dhergi doonaa, Oo ninkii wanaagsanuna wuxuu ka dhergi doonaa naftiisa.

15 C el naiv crede orice cuvânt, dar cel prudent îşi gândeşte bine paşii.

Kii garaaddaranu eray kasta wuu rumaystaa, Laakiinse kii miyir lahu socodkiisa aad buu u fiiriyaa.

16 O mul înţelept se teme de Domnul şi evită răul, dar cel prost este insolent şi prea încrezător în sine.

Ninkii caqli lahu waa cabsadaa, oo sharka wuu ka noqdaa; Laakiinse nacasku waa ciishoodaa, wuuna isku kalsoon yahay.

17 C el iute la mânie face prostii şi omul cu intenţii rele este dispreţuit.

Kii degdeg u cadhoodaa nacasnimuu wax ku sameeyaa, Oo ninkii sharnimo hindisana waa la neceb yahay.

18 C ei naivi moştenesc prostie, dar cei prudenţi sunt încununaţi cu ştiinţă.

Garaadlaawayaashu nacasnimay dhaxlaan, Laakiinse kuwii miyir leh waxaa madaxa loo saaraa taaj aqoon ah.

19 O amenii răi se vor pleca înaintea celor buni şi cei ticăloşi se vor pleca la porţile celui drept.

Kuwa sharka lahu kuwa wanaagsan hortooda ayay ku foororsadaan, Oo kuwa xunxunna waxay ku foororsadaan irdaha kuwa xaqa ah.

20 S ăracul este evitat chiar şi de semenii lui, dar bogatul are mulţi prieteni.

Miskiinka xataa deriskiisu waa neceb yahay, Laakiinse taajirku saaxiibbo badan buu leeyahay.

21 C ine îşi dispreţuieşte semenii păcătuieşte, dar binecuvântat este cine are milă de cel nevoiaş.

Kii deriskiisa quudhsadaa wuu dembaabaa, Laakiinse kii miskiinka u naxariistaa waa barakaysan yahay.

22 N u se rătăcesc cei ce plănuiesc răul? Cei ce plănuiesc binele însă găsesc bunătate şi credincioşie.

Kuwa sharka ku fikiraa sow ma qaldamaan? Laakiinse kuwa wanaagga ku fikira waxaa u ahaan doona naxariis iyo run.

23 Î n orice muncă grea există şi un câştig, dar a vorbi doar duce numai la sărăcie.

Hawl kasta faa'iidaa ku jirta, Laakiinse hadalka bushimuhu wuxuu keenaa caydhnimo keliya.

24 B ogăţia este o coroană pentru cei înţelepţi, dar prostia proştilor rodeşte prostie.

Kuwa caqliga leh taajkoodu waa maalkooda, Laakiinse nacasyada nacasnimadoodu waa nacasnimo keliya.

25 M artorul sincer salvează vieţi, dar martorul fals este înşelător.

Markhaatigii run ahu nafuu samatabbixiyaa, Laakiinse kii been sheegaa waa khaayin.

26 C ine se teme de Domnul are o fortăreaţă sigură, şi El va fi un refugiu pentru copiii lui.

Rabbiga ka cabsashadiisu waxay leedahay kalsoonaan xoog leh, Oo carruurtiisuna waxay lahaan doonaan meel ay magangalaan.

27 F rica de Domnul este un izvor de viaţă, îndepărtând omul de la cursele morţii.

Rabbiga ka cabsashadiisu waa il nololeed, Si dabinnada dhimashada looga leexdo.

28 P oporul numeros este slava regelui, dar, fără supuşi, prinţul este ruinat.

Sharafta boqorku waxay ku jirtaa dadka badnaantiisa, Laakiinse baabba'a amiirku wuxuu ku jiraa dadka yaraantiisa.

29 C el răbdător are mare pricepere, dar cine este iute la mânie face prostii.

Kii cadhada u gaabiyaa waa garasho badan yahay; Laakiinse kii degdeg u cadhoodaa nacasnimuu sarraysiiyaa.

30 O inimă liniştită este viaţa trupului, dar invidia este putrezirea oaselor.

Qalbigii degganu waa nolosha jidhka, Laakiinse hinaaso waa qudhunka lafaha.

31 C ine asupreşte pe sărac dispreţuieşte pe Creatorul său, dar cine are milă de nevoiaş Îl onorează pe Dumnezeu.

Kii miskiinka dulmaa wuxuu caayaa Kan sameeyey, Laakiinse kii ka baahan u naxariistaa wuu murweeyaa.

32 C el rău este doborât de răutatea lui, dar cel drept chiar şi la moarte are un refugiu.

Kii shar leh waxaa lagu afgembiyaa sharnimadiisa, Laakiinse kan xaqa ahu rajuu leeyahay markuu dhinto.

33 Î nţelepciunea se odihneşte în mintea celui priceput şi chiar printre proşti se lasă cunoscută.

Xigmaddu waxay taal kii garasho leh qalbigiisa, Laakiinse wixii nacasyada uurkooda ku jiraa waa ismuujiyaa.

34 D reptatea înalţă un neam, dar păcatul este o ruşine pentru orice popor.

Xaqnimadu quruun way sarraysiisaa, Laakiinse dembigu waa u ceeb dad kasta.

35 B unăvoinţa regelui este pentru slujitorul priceput, dar mânia lui este pentru cel care-l face de ruşine.

Boqorka raallinimadiisa waxaa leh midiidinkii caqli ku shaqeeya, Laakiinse wuxuu u cadhoon doonaa kii ceeb sameeya.