1 O rice femeie înţeleaptă îşi zideşte casa, dar cea proastă o dărâmă cu înseşi mâinile ei.
¶ La mujer sabia edifica su casa; mas la loca con sus manos la derriba.
2 C ine umblă cu dreptate se teme de Domnul, dar cel ce merge pe căi strâmbe Îl dispreţuieşte.
¶ El que camina en su rectitud teme al SEÑOR; mas el pervertido en sus caminos lo menosprecia.
3 V orbirea prostului aduce o nuia pentru spinarea lui, dar cei înţelepţi sunt protejaţi de buzele lor.
¶ En la boca del loco está la vara de la soberbia; mas los labios de los sabios los guardarán.
4 U nde nu sunt boi, ieslea este goală, dar puterea boilor aduce belşug de roade.
¶ Sin bueyes el alfolí está limpio; mas por la fuerza del buey hay abundancia de pan.
5 M artorul adevărat nu înşală, dar un martor mincinos spune numai minciuni.
¶ El testigo verdadero no mentirá; mas el testigo falso hablará mentiras.
6 B atjocoritorul caută înţelepciunea dar n-o găseşte, însă pentru cel priceput cunoştinţa este un lucru uşor.
¶ El burlador buscó la sabiduría, y no la halló; mas la sabiduría al hombre entendido viene fácil.
7 D epărtează-te de omul prost pentru că nu vei găsi cunoştinţă pe buzele lui!
¶ Vete de delante del hombre loco, pues no le conociste labios de ciencia.
8 Î nţelepciunea celui prudent îl face să-şi înţeleagă căile, dar prostia proştilor înşală.
¶ La sabiduría del cuerdo es entender su camino; mas la locura de los locos es engaño.
9 P roştii glumesc cu păcatul, dar între cei drepţi este bunăvoinţă.
¶ Los locos se burlan del pecado; mas entre los rectos hay amor.
10 I nima îşi cunoaşte necazurile ei şi nici un străin nu poate lua parte la bucuria ei.
¶ El corazón conoce la amargura de su alma; y extraño no se entremeterá en su alegría.
11 C asa celor răi va fi distrusă, dar cortul celor drepţi va înflori.
¶ La casa de los impíos será asolada; mas la tienda de los rectos florecerá.
12 E xistă o cale ce pare dreaptă omului, dar la urmă duce spre moarte.
¶ Hay camino que al hombre parece derecho; pero su fin es camino de muerte.
13 C hiar şi în mijlocul râsului inima poate fi îndurerată, iar bucuria poate sfârşi în întristare.
¶ Aun en la risa el burlador tendrá dolor en el corazón; y el término de aquella alegría es congoja.
14 C el cu inima rătăcită va fi pedepsit pentru căile lui, iar omul bun va primi o răsplată pentru ale lui.
¶ De sus caminos será harto el desviado de corazón; y el hombre de bien será apartado de él.
15 C el naiv crede orice cuvânt, dar cel prudent îşi gândeşte bine paşii.
¶ El simple cree a toda palabra; mas el entendido entiende sus pasos.
16 O mul înţelept se teme de Domnul şi evită răul, dar cel prost este insolent şi prea încrezător în sine.
¶ El sabio teme, y se aparta del mal; mas el loco se arrebata, y confía.
17 C el iute la mânie face prostii şi omul cu intenţii rele este dispreţuit.
¶ El que presto se enoja, hará locura; y el hombre malicioso será aborrecido.
18 C ei naivi moştenesc prostie, dar cei prudenţi sunt încununaţi cu ştiinţă.
¶ Los simples heredarán la locura; mas los cuerdos se coronarán de sabiduría.
19 O amenii răi se vor pleca înaintea celor buni şi cei ticăloşi se vor pleca la porţile celui drept.
¶ Los malos se inclinarán delante de los buenos, y los impíos a las puertas del justo.
20 S ăracul este evitat chiar şi de semenii lui, dar bogatul are mulţi prieteni.
¶ El pobre es odioso aun a su amigo; pero muchos son los que aman al rico.
21 C ine îşi dispreţuieşte semenii păcătuieşte, dar binecuvântat este cine are milă de cel nevoiaş.
¶ El pecador menosprecia a su prójimo; mas el que tiene misericordia de los pobres, es bienaventurado.
22 N u se rătăcesc cei ce plănuiesc răul? Cei ce plănuiesc binele însă găsesc bunătate şi credincioşie.
¶ ¿No yerran los que piensan mal? Pero los que piensan bien alcanzarán misericordia y verdad.
23 Î n orice muncă grea există şi un câştig, dar a vorbi doar duce numai la sărăcie.
¶ En toda labor hay fruto; mas el hablar y no hacer, empobrece.
24 B ogăţia este o coroană pentru cei înţelepţi, dar prostia proştilor rodeşte prostie.
¶ La corona de los sabios es su sabiduría; mas lo que distingue a los locos es su locura.
25 M artorul sincer salvează vieţi, dar martorul fals este înşelător.
¶ El testigo verdadero libra las almas; mas el engañoso hablará mentiras.
26 C ine se teme de Domnul are o fortăreaţă sigură, şi El va fi un refugiu pentru copiii lui.
¶ En el temor del SEÑOR está la fuerte confianza; y allí sus hijos tendrán esperanza.
27 F rica de Domnul este un izvor de viaţă, îndepărtând omul de la cursele morţii.
¶ El temor del SEÑOR es manantial de vida, para ser apartado de los lazos de la muerte.
28 P oporul numeros este slava regelui, dar, fără supuşi, prinţul este ruinat.
¶ En la multitud del pueblo está la gloria del rey; y en la falta del pueblo la flaqueza del príncipe.
29 C el răbdător are mare pricepere, dar cine este iute la mânie face prostii.
¶ El que tarde se aíra, es grande de inteligencia; mas el corto de espíritu engrandece la locura.
30 O inimă liniştită este viaţa trupului, dar invidia este putrezirea oaselor.
¶ El corazón apacible es vida a la carne; mas la envidia, pudrimiento de huesos.
31 C ine asupreşte pe sărac dispreţuieşte pe Creatorul său, dar cine are milă de nevoiaş Îl onorează pe Dumnezeu.
¶ El que oprime al pobre, afrenta a su Hacedor; mas el que tiene misericordia del pobre, lo honra.
32 C el rău este doborât de răutatea lui, dar cel drept chiar şi la moarte are un refugiu.
¶ Por su maldad será lanzado el impío; mas el justo en su muerte tiene esperanza.
33 Î nţelepciunea se odihneşte în mintea celui priceput şi chiar printre proşti se lasă cunoscută.
¶ En el corazón del cuerdo reposará la sabiduría; y es dado a conocer en medio de los locos.
34 D reptatea înalţă un neam, dar păcatul este o ruşine pentru orice popor.
¶ La justicia engrandece un pueblo; mas el pecado es afrenta de las naciones.
35 B unăvoinţa regelui este pentru slujitorul priceput, dar mânia lui este pentru cel care-l face de ruşine.
¶ La benevolencia del rey es para con el siervo entendido; mas su enojo contra el que lo avergüenza.