2 Corintieni 12 ~ 2 Corintios 12

picture

1 E nevoie să mă laud, măcar că nu este nimic de câştigat; voi recurge totuşi la vedeniile şi descoperirile Domnului.

¶ Cierto no me es conveniente gloriarme; mas vendré a las visiones y a las revelaciones del Señor.

2 C unosc un om în Cristos, care, acum paisprezece ani – dacă era în trup, nu ştiu; dacă era în afara trupului, nu ştiu, Dumnezeu ştie – a fost răpit în al treilea cer.

Conozco un hombre en el Cristo, que hace catorce años (si en el cuerpo, no lo sé; si fuera del cuerpo, no lo sé: Dios lo sabe) fue arrebatado hasta el tercer cielo.

3 Ş tiu că omul acesta – dacă era în trup sau dacă era în afara trupului, nu ştiu, Dumnezeu ştie –

Y conozco al tal hombre, (si en el cuerpo, o fuera del cuerpo, no lo sé: Dios lo sabe),

4 a fost răpit în Rai şi a auzit lucruri care nu pot fi exprimate în cuvinte, lucruri care nu-i sunt permise omului să le spună.

que fue arrebatado al paraíso, donde oyó palabras inefables que el hombre no puede decir.

5 C u un astfel de om mă voi lăuda; dar cu mine însumi nu mă voi lăuda decât cu slăbiciunile mele.

De éste tal me gloriaré, mas de mí mismo en nada me gloriaré, sino en mis flaquezas.

6 Î nsă dacă vreau să mă laud nu voi fi un nebun, pentru că voi spune adevărul; dar nu mă voi lăuda, pentru ca nimeni să nu mă considere mai sus decât ceea ce vede în mine sau aude de la mine,

Por lo cual si quisiera gloriarme (de estas cosas,) no sería loco, porque diré la verdad; pero lo dejo, para que nadie piense de mí más de lo que en mí ve, u oye.

7 c hiar având în vedere caracterul nemaipomenit al acestor descoperiri. De aceea, ca să nu mă îngâmf, mi-a fost dat un ţepuş în carne, un mesager al lui Satan, ca să-mi facă rău şi astfel să nu mă îngâmf.

Y para que la grandeza de las revelaciones no me exalte descomedidamente, me es dado un aguijón en mi carne, un mensajero de Satanás que me abofetee, para que no me enaltezca sobremanera.

8 D e trei ori I-am cerut Domnului să mi-l ia.

Por lo cual tres veces he rogado al Señor, que se quite de mí.

9 D ar El mi-a zis: „Harul Meu îţi este de ajuns, căci puterea Mea este făcută desăvârşită în slăbiciune.“ Aşadar, mă voi lăuda mult mai bucuros cu slăbiciunile mele, pentru ca puterea lui Cristos să poată locui în mine.

Y me ha dicho: Bástate mi gracia; porque (mi) potencia en la flaqueza se perfecciona. Por tanto, de buena gana me gloriaré de mis flaquezas, para que habite en mí la potencia de Cristo.

10 D e aceea, eu sunt mulţumit în slăbiciuni, în insulte, în greutăţi, în persecuţii şi necazuri, de dragul lui Cristos, pentru că atunci când sunt slab, sunt puternic. Grija lui Pavel pentru corintieni

Por lo cual me contento en las flaquezas, en las afrentas, en las necesidades, en las persecuciones, en las angustias por el Cristo; porque cuando soy flaco, entonces soy poderoso.

11 A m ajuns nebun; voi m-aţi forţat! Eu ar fi trebuit să fiu recomandat de voi, căci nu le sunt cu nimic inferior acestor „apostoli minunaţi“, măcar că eu sunt nimic.

¶ He sido loco (en gloriarme); vosotros me constreñisteis; pues yo había de ser alabado de vosotros, porque en nada he sido menos que los grandiosos apóstoles, aunque nada soy.

12 S emnele care arată că sunt apostol au fost făcute între voi, cu toată răbdarea, atât semne, cât şi fapte puternice şi minuni.

Con todo esto, las señales de apóstol han sido hechas entre vosotros en toda paciencia, en señales, y en prodigios, y en potencia.

13 A ţi fost trataţi mai rău decât alte biserici prin faptul că numai pentru voi n-am fost niciodată o povară? Iertaţi-mi această nedreptate!

Porque ¿qué hay en que habéis sido menos que las otras Iglesias, sino en que yo mismo no os he sido carga? Perdonadme esta injuria.

14 S unt gata să vin la voi pentru a treia oară; şi nu voi fi o povară, pentru că eu nu lucrurile voastre le vreau, ci pe voi. Nu copiii ar trebui să adune pentru părinţi, ci părinţii pentru copii.

He aquí estoy aparejado para ir a vosotros la tercera vez, y no os seré gravoso; porque no busco vuestras cosas, sino a vosotros; porque no han de atesorar los hijos para los padres, sino los padres para los hijos.

15 V oi cheltui bucuros tot ce am şi mă voi da pe mine însumi pentru sufletele voastre. Oare voi fi iubit mai puţin pentru că v-am iubit atât de mult?

Pero yo de muy buena gana me desprenderé y seré totalmente desprendido por vuestras almas, aunque amándoos más, sea amado menos.

16 S ă presupunem că n-am pus greutăţi asupra voastră, dar, fiind un om viclean, v-am prins prin înşelare.

Pero sea así, yo no os he agravado; sino que, como soy astuto, os he tomado por engaño.

17 V -am exploatat prin vreunul dintre cei pe care vi i-am trimis?

¿Por ventura os he engañado por alguno de los que he enviado a vosotros?

18 L -am rugat pe Titus să meargă şi l-am trimis pe fratele cu el. Oare v-a exploatat Titus? N-am umblat noi în acelaşi Duh? N-am călcat noi pe aceleaşi urme?

Rogué a Tito, y envié con él al hermano. ¿Os engañó por ventura Tito? ¿No hemos andado con un mismo Espíritu y por las mismas pisadas?

19 C redeţi că în tot acest timp ne-am apărat pe noi înşine înaintea voastră? Noi vorbim înaintea lui Dumnezeu, în Cristos. Preaiubiţilor, toate lucrurile pe care le facem sunt pentru zidirea voastră.

¿O pensáis aún que nos excusamos con vosotros? Delante de Dios en Cristo hablamos; mas todo, muy amados, por vuestra edificación.

20 M ă tem că, atunci când voi veni, nu vă voi găsi aşa cum aş vrea să fiţi şi nici voi nu mă veţi găsi aşa cum vreţi. Mi-e teamă că ar putea fi ceartă, invidie, mânii, ambiţii egoiste, calomnii, bârfe, îngâmfări, tulburări.

Porque temo que cuando llegare, no os halle tales como quiero, y yo sea hallado de vosotros cual no queréis; para que por ventura no haya entre vosotros contiendas, envidias, iras, disensiones, detracciones, murmuraciones, rumores, bandos;

21 M ă tem că atunci când voi veni din nou, Dumnezeul meu mă va smeri în prezenţa voastră şi mă voi mâhni pentru mulţi care au păcătuit în trecut şi nu s-au pocăit de necurăţia, desfrâul şi depravarea pe care le-au practicat.

para que cuando volviere, no me humille Dios entre vosotros, y haya de llorar por muchos de los que antes habrán pecado, y no se han enmendado de la inmundicia y fornicación y deshonestidad que han cometido.