1 D umnezeule, am auzit cu urechile noastre, părinţii noştri ne-au povestit despre lucrarea pe care ai înfăptuit-o pe vremea lor, în vremuri străvechi;
Oh Dios, con nuestros oídos hemos oído, nuestros padres nos han contado la obra que hiciste en sus tiempos, en los tiempos antiguos.
2 a m auzit cum Tu, prin braţul Tău, ai dezrădăcinat neamuri, ca să-i plantezi pe ei, ai izgonit noroade, ca să-i extinzi pe ei.
Tú con tu mano echaste los gentiles, y los plantaste a ellos en su lugar; afligiste los pueblos, y los arrojaste.
3 N u prin sabia lor au moştenit ţara, nu braţul lor i-a izbăvit, ci dreapta Ta, braţul Tău, lumina feţei Tale, fiindcă îi iubeai.
Porque no heredaron la tierra por su espada, ni su brazo los libró; sino tu diestra, y tu brazo, y la luz de tu rostro, porque te complaciste en ellos.
4 D umnezeule, Tu eşti împăratul meu! Porunceşte dar izbăvirea lui Iacov!
Tú, oh Dios, eres mi rey: Manda saludes a Jacob.
5 C u Tine ne doborâm duşmanii, cu Numele Tău ne călcăm în picioare potrivnicii.
Por medio de ti acornearemos a nuestros enemigos; en tu Nombre atropellaremos a nuestros adversarios.
6 N u mă încred în arcul meu, sabia mea nu mă izbăveşte,
Porque no confiaré en mi arco, ni mi espada me salvará.
7 c i Tu ne vei izbăvi de duşmanii noştri, iar pe cei ce ne urăsc, Tu îi vei face de ruşine!
Porque tú nos has guardado de nuestros enemigos, y has avergonzado a los que nos aborrecían.
8 N oi în Dumnezeu ne lăudăm mereu, Numele Tău îl slăvim pe vecie. Sela
En Dios nos alabamos todo el tiempo, y para siempre loaremos tu Nombre. (Selah.)
9 T otuşi, Tu ne-ai respins şi ne-ai umilit, nu mai ieşi cu oştile noastre.
¶ Pero nos has desechado, y nos has hecho avergonzar; y no sales en nuestros ejércitos.
10 T u ai făcut să ne retragem dinaintea duşmanului, astfel că cei ce ne urăsc ne jefuiesc.
Nos hiciste retroceder del enemigo, y nos saquearon para sí los que nos aborrecieron.
11 N e dai ca pe nişte oi la tăiere, ne împrăştii printre neamuri.
Nos pusiste como a ovejas para comida, y nos esparciste entre los gentiles.
12 Î ţi vinzi poporul pe un preţ de nimic şi nu câştigi nimic prin vânzarea lui.
Has vendido tu pueblo de balde, y sin precio.
13 N e faci de batjocura vecinilor noştri, de ocara şi de dispreţul celor ce ne înconjoară.
Nos pusiste por vergüenza a nuestros vecinos, por escarnio y por burla a los que nos rodean.
14 N e faci de pomină printre neamuri, pricină de clătinare din cap printre popoare.
Nos pusiste por proverbio entre los gentiles, por movimiento de cabeza en los pueblos.
15 T oată ziua ocara îmi stă înainte şi ruşinea îmi acoperă faţa,
Cada día mi vergüenza está delante de mí, y me cubre la confusión de mi rostro,
16 l a glasul batjocoritorului şi al blasfemiatorului, la vederea duşmanului şi a răzbunătorului.
por la voz del que me blasfema y deshonra, por la voz del enemigo y del que se venga.
17 T oate acestea au venit asupra noastră, dar noi nu Te-am uitat şi nu am încălcat legământul Tău.
¶ Todo esto nos ha venido, y no nos hemos olvidado de ti; y no hemos faltado a tu pacto.
18 I nima noastră nu Ţi-a întors spatele şi paşii noştri nu s-au îndepărtat de calea Ta.
No se ha vuelto atrás nuestro corazón, ni tampoco se han apartado nuestros pasos de tus caminos.
19 T u însă ne-ai zdrobit în locul de vânătoare al şacalilor şi ne-ai acoperit cu beznă.
Cuando nos quebrantaste en el lugar de los dragones, y nos cubriste con sombra de muerte,
20 D acă am fi uitat Numele Dumnezeului nostru şi ne-am fi întins palmele spre vreun dumnezeu străin,
si nos hubiéramos olvidado del Nombre de nuestro Dios, o alzado nuestras manos a dios ajeno,
21 n -ar fi descoperit Dumnezeu aceasta? Doar El cunoaşte toate tainele inimii.
¿No demandaría Dios esto? Porque él conoce los secretos del corazón.
22 T otuşi, din pricina Ta suntem daţi morţii toată ziua, suntem consideraţi ca nişte oi pentru tăiere.
Antes por tu causa nos matan cada día; somos tenidos como ovejas para el degolladero.
23 S coală-Te! De ce dormi, Stăpâne? Trezeşte-Te, nu ne lepăda pe vecie!
Despierta; ¿por qué duermes, Señor? Despierta, no nos deseches para siempre.
24 D e ce Îţi ascunzi faţa, de ce ne uiţi umilinţa şi necazul?
¿Por qué escondes tu rostro? ¿Olvidaste nuestra aflicción, y la opresión nuestra?
25 S ufletul nostru este doborât în ţărână, pântecele ne este lipit de pământ!
Porque nuestra alma se ha agobiado hasta el polvo; nuestro vientre está pegado con la tierra.
26 R idică-Te şi vino în ajutorul nostru! Răscumpără-ne, din pricina îndurării Tale!
Levántate para ayudarnos, y redímenos por tu misericordia.