1 C ând a ieşit Israel din Egipt şi Casa lui Iacov – din poporul cu limbă încâlcită,

Saliendo Israel de Egipto, la casa de Jacob del pueblo de lenguaje bárbaro,

2 I uda a devenit Lăcaşul Lui cel sfânt şi Israel – tărâmul stăpânirii Lui.

Judá fue por su santidad, Israel su señorío.

3 M area a văzut şi a fugit, Iordanul s-a dat înapoi,

El mar lo vio, y huyó; el Jordán se volvió atrás.

4 m unţii au sărit ca nişte berbeci şi dealurile – ca nişte miei.

Los montes saltaron como carneros, los collados como corderitos.

5 C e ai, mare, de fugi? Iordane, de ce dai înapoi?

¿Qué tuviste, oh mar, que huiste? ¿ Y tú, oh Jordán, que te volviste atrás?

6 M unţilor, de ce săriţi ca nişte berbeci, şi voi, dealurilor, ca nişte miei?

Oh montes, ¿ por qué saltasteis como carneros, y vosotros, collados, como corderitos?

7 C utremură-te, pământule, înaintea Stăpânului, înaintea Dumnezeului lui Iacov,

A la presencia del Señor tiembla la tierra, a la presencia del Dios de Jacob;

8 C el Care transformă stânca în iaz şi cremenea – în izvoare de apă!

el cual tornó la peña en estanque de aguas, y en fuente de aguas la roca.