1 M ai mult preţuieşte un sărac care umblă în integritate decât cel cu buze stricate şi prost.

¶ Mejor es el pobre que camina en integridad, que el de perversos labios y loco.

2 N u este bine să ai râvnă fără cunoaştere, nici să fii pripit şi să greşeşti calea.

¶ El alma sin sabiduría no es buena; y el presuroso de pies peca.

3 P rostia unui om îi suceşte calea, şi apoi inima lui se înfurie împotriva Domnului.

¶ La locura del hombre tuerce su camino; y contra el SEÑOR se aíra su corazón.

4 B ogăţia aduce mulţi prieteni, dar săracul este părăsit de prietenul lui.

¶ Las riquezas atraen muchos amigos; mas el pobre, de su amigo es apartado.

5 M artorul fals nu va rămâne nepedepsit şi cel ce spune minciuni nu va scăpa.

¶ El testigo falso no será absuelto; y el que habla mentiras no escapará.

6 M ulţi imploră favoarea unui om generos şi oricine este prieten cu cel ce dă daruri.

¶ Muchos rogarán al príncipe; mas cada uno es amigo del hombre que da dones.

7 T oate rudele îl părăsesc pe cel sărac; cu cât mai mult se depărtează prietenii lui de el! El îndreaptă spre ei cereri, dar ei nu sunt de găsit.

Todos los hermanos del pobre le aborrecen; ¡cuánto más sus amigos se alejarán de él! Buscará la amistad y no la hallará.

8 C ine dobândeşte înţelepciunea îşi iubeşte sufletul; cine păstrează priceperea va găsi ce este bine.

¶ El que posee entendimiento, ama su alma; guarda la inteligencia, para hallar el bien.

9 M artorul fals nu va rămâne nepedepsit şi cel ce spune minciuni va pieri.

¶ El testigo falso no quedará sin castigo; y el que habla mentiras, perecerá.

10 C elui prost nu-i stă bine să trăiască în lux, cu atât mai puţin unui sclav să domnească peste prinţi.

¶ No conviene al loco el deleite; ¡cuánto menos al siervo ser señor de los príncipes!

11 C hibzuinţa unui om îi dă răbdare; este o onoare pentru el să treacă peste o insultă.

¶ El entendimiento del hombre detiene su furor; y su honra es disimular la ofensa.

12 M ânia regelui este ca răcnetul unui leu, dar bunăvoinţa lui este ca roua ierbii.

¶ Como el bramido del cachorro de león es la ira del rey; y su favor como el rocío sobre la hierba.

13 U n fiu prost este ruina tatălui său şi o soţie cicălitoare este ca o picurare continuă.

¶ Dolor es para su padre el hijo loco; y gotera continua las contiendas de la mujer.

14 C asa şi averea sunt o moştenire de la părinţi, dar o soţie chibzuită este de la Domnul.

¶ La casa y las riquezas herencia son de los padres; mas del SEÑOR la mujer prudente.

15 L enea te cufundă într-un somn adânc şi omul trândav suferă de foame.

¶ La pereza hace caer en sueño; y el alma negligente hambreará.

16 C ine ascultă îndrumările îşi protejează viaţa, dar cine este neatent asupra căilor lui va muri.

¶ El que guarda el mandamiento, guarda su alma; mas el que menos-preciare sus caminos, morirá.

17 C ine are milă de sărac Îl împrumută pe Domnul, iar El îi va răsplăti binefacerea.

¶ Al SEÑOR presta el que da al pobre, y él le dará su paga.

18 D isciplinează-ţi fiul cât mai este încă speranţă, dar nu-i dori moartea.

¶ Castiga a tu hijo en tanto que hay esperanza; mas no se excite tu alma para destruirlo.

19 O mul înfuriat trebuie să-şi ia pedeapsa, căci dacă-i treci cu vederea fapta, va trebui să faci din nou lucrul acesta.

¶ El de grande ira llevará la pena; porque aun si lo librares seguirá lo mismo.

20 A scultă sfatul şi primeşte învăţătura ca să fii înţelept pentru restul zilelor tale!

¶ Escucha el consejo, y recibe el castigo, para que seas sabio en tu vejez.

21 M ulte sunt planurile în inima omului, dar hotărârea Domnului este cea care rămâne în picioare.

¶ Muchos pensamientos hay en el corazón del hombre; mas el consejo del SEÑOR permanecerá.

22 C eea ce oamenii doresc să vadă într-un om este bunătatea lui. Este mai bine să fii sărac decât mincinos.

¶ Contentamiento es a los hombres hacer misericordia; pero es mejor hacerla al pobre que al mentiroso.

23 F rica de Domnul duce la viaţă, iar cel ce o are se odihneşte mulţumit, fără să fie atins de rău.

¶ El temor del SEÑOR es para vida; el que lo tenga vivirá satisfecho; no será visitado de mal.

24 L eneşul îşi vâră mâna în blid şi n-o mai duce înapoi la gură.

¶ El perezoso esconde su mano en el seno; aun a su boca no la llevará.

25 B ate pe batjocoritor şi cel nesăbuit va învăţa prudenţa; mustră pe cel priceput şi va înţelege cunoaşterea.

¶ Hiere al burlador, y el simple se hará prudente; y corrigiendo al entendido, entenderá ciencia.

26 C ine îşi jefuieşte tatăl şi îşi alungă mama este un fiu care aduce ruşine şi dispreţ.

¶ El que roba a su padre y ahuyenta a su madre, es hijo avergonzador y deshonrador.

27 F iule, dacă vei înceta să mai asculţi învăţătura, te vei îndepărta de cuvintele cunoştinţei!

¶ Cesa, hijo mío, de oír la enseñanza que induce a divagar de las razones de sabiduría.

28 U n martor corupt îşi bate joc de justiţie şi gura celor răi înghite nedreptatea.

¶ El testigo de Belial se burlará del juicio; y la boca de los impíos encubrirá la iniquidad.

29 P edepsele sunt pregătite pentru batjocoritori şi loviturile pentru spatele proştilor.

¶ Aparejados están juicios para los burladores, y azotes para los cuerpos de los locos.