1 M ai mult preţuieşte un sărac care umblă în integritate decât cel cu buze stricate şi prost.

Mai mult preţuieşte săracul, care umblă în neprihănirea lui, decît un bogat cu buze stricate şi nebun. -

2 N u este bine să ai râvnă fără cunoaştere, nici să fii pripit şi să greşeşti calea.

Lipsa de ştiinţă este o pagubă pentru cineva, şi cine aleargă neghiobeşte înainte, o nimereşte rău. -

3 P rostia unui om îi suceşte calea, şi apoi inima lui se înfurie împotriva Domnului.

Nebunia omului îi suceşte calea, şi apoi cîrteşte împotriva Domnului cu inima lui. -

4 B ogăţia aduce mulţi prieteni, dar săracul este părăsit de prietenul lui.

Bogăţia aduce un mare număr de prieteni, dar săracul este părăsit de prietenul lui. -

5 M artorul fals nu va rămâne nepedepsit şi cel ce spune minciuni nu va scăpa.

Martorul mincinos nu rămîne nepedepsit, şi cel ce spune minciuni nu va scăpa. -

6 M ulţi imploră favoarea unui om generos şi oricine este prieten cu cel ce dă daruri.

Omul darnic are mulţi linguşitori, şi toţi sînt prieteni cu cel ce dă daruri. -

7 T oate rudele îl părăsesc pe cel sărac; cu cât mai mult se depărtează prietenii lui de el! El îndreaptă spre ei cereri, dar ei nu sunt de găsit.

Toţi fraţii săracului îl urăsc; cu cît mai mult se depărtează prietenii lui de el! El se îndreaptă spre ei cu vorbe rugătoare, dar ei se fac nevăzuţi. -

8 C ine dobândeşte înţelepciunea îşi iubeşte sufletul; cine păstrează priceperea va găsi ce este bine.

Cine capătă înţelepciune, îşi iubeşte sufletul; cine păstrează priceperea, găseşte fericirea. -

9 M artorul fals nu va rămâne nepedepsit şi cel ce spune minciuni va pieri.

Martorul mincinos nu rămîne nepedepsit, şi celce spune minciuni va pieri, -

10 C elui prost nu-i stă bine să trăiască în lux, cu atât mai puţin unui sclav să domnească peste prinţi.

Unui nebun nu -i şade bine să trăiască în desfătări, cu atît mai puţin unui rob să stăpînească peste voivozi. -

11 C hibzuinţa unui om îi dă răbdare; este o onoare pentru el să treacă peste o insultă.

Înţelepciunea face pe om răbdător, şi este o cinste pentru el să uite greşelile. -

12 M ânia regelui este ca răcnetul unui leu, dar bunăvoinţa lui este ca roua ierbii.

Mînia împăratului este ca răcnetul unui leu, şi bunăvoinţa lui este ca roua pe iarbă. -

13 U n fiu prost este ruina tatălui său şi o soţie cicălitoare este ca o picurare continuă.

Un fiu nebun este o nenorocire pentru tatăl său, şi o nevastă gîlcevitoare este ca o straşină de pe care picură într'una. -

14 C asa şi averea sunt o moştenire de la părinţi, dar o soţie chibzuită este de la Domnul.

Casa şi averea le moştenim dela părinţi, dar o nevastă pricepută este un dar dela Domnul. -

15 L enea te cufundă într-un somn adânc şi omul trândav suferă de foame.

Lenea te cufundă într'un somn adînc, şi sufletul molatic sufere de foame. -

16 C ine ascultă îndrumările îşi protejează viaţa, dar cine este neatent asupra căilor lui va muri.

Cine păzeşte porunca, îşi păzeşte sufletul; cine nu veghează asupra căii sale, va muri. -

17 C ine are milă de sărac Îl împrumută pe Domnul, iar El îi va răsplăti binefacerea.

Cine are milă de sărac, împrumută pe Domnul, şi El îi va răsplăti binefacerea. -

18 D isciplinează-ţi fiul cât mai este încă speranţă, dar nu-i dori moartea.

Pedepseşte-ţi fiul, căci tot mai este nădejde, dar nu dori să -l omori. -

19 O mul înfuriat trebuie să-şi ia pedeapsa, căci dacă-i treci cu vederea fapta, va trebui să faci din nou lucrul acesta.

Cel pe care -l apucă mînia trebuie să-şi ia pedeapsa; căci dacă -l scoţi din ea, va trebui să mai faci odată lucrul acesta. -

20 A scultă sfatul şi primeşte învăţătura ca să fii înţelept pentru restul zilelor tale!

Ascultă sfaturile, şi primeşte învăţătura, ca să fii înţelept pe viitor! -

21 M ulte sunt planurile în inima omului, dar hotărârea Domnului este cea care rămâne în picioare.

Omul face multe planuri în inima lui, dar hotărîrea Domnului, aceea se împlineşte. -

22 C eea ce oamenii doresc să vadă într-un om este bunătatea lui. Este mai bine să fii sărac decât mincinos.

Ceeace face farmecul unui om este bunătatea lui; şi mai mult preţuieşte un sărac decît nu mincinos. -

23 F rica de Domnul duce la viaţă, iar cel ce o are se odihneşte mulţumit, fără să fie atins de rău.

Frica de Domnul duce la viaţă, şi celce o are, petrece noaptea sătul, fără să fie cercetat de nenorocire. -

24 L eneşul îşi vâră mâna în blid şi n-o mai duce înapoi la gură.

Leneşul îşi vîră mîna în strachină, şi n'o duce înapoi la gură. -

25 B ate pe batjocoritor şi cel nesăbuit va învăţa prudenţa; mustră pe cel priceput şi va înţelege cunoaşterea.

Loveşte pe batjocoritor, şi prostul se va face înţelept; mustră... pe omul priceput, şi va înţelege ştiinţa. -

26 C ine îşi jefuieşte tatăl şi îşi alungă mama este un fiu care aduce ruşine şi dispreţ.

Cine jăfuieşte pe tatăl său şi izgoneşte pe mamă-sa, este un fiu care aduce ruşine şi ocară. -

27 F iule, dacă vei înceta să mai asculţi învăţătura, te vei îndepărta de cuvintele cunoştinţei!

Încetează, fiule, să mai asculţi învăţătura, dacă ea te depărtează de învăţăturile înţelepte. -

28 U n martor corupt îşi bate joc de justiţie şi gura celor răi înghite nedreptatea.

Un martor stricat îşi bate joc de dreptate, şi gura celor răi înghite nelegiuirea. -

29 P edepsele sunt pregătite pentru batjocoritori şi loviturile pentru spatele proştilor.

Pedepsele sînt pregătite pentru batjocoritori, şi loviturile pentru spinările nebunilor.