1 C uvintele lui Agur, fiul lui Iache – un oracol. Oracolul acestui om pentru Itiel, pentru Itiel şi pentru Ucal:

Cuvintele lui Agur, fiul lui Iache. Cuvintele înţelepte rostite de omul acesta pentru Itiel, pentru Itiel şi pentru Ucal.

2 „ În mod sigur, sunt mai neinstruit decât orice alt om şi nu am priceperea oamenilor.

Negreşit, sînt mai prost decît oricine, şi n'am pricepere de om.

3 N -am învăţat înţelepciunea şi nu am cunoştinţa Celui Sfânt.

N'am învăţat înţelepciunea, şi nu cunosc ştiinţa sfinţilor.

4 C ine a urcat în ceruri şi a coborât de acolo? Cine a adunat vântul în palmele lui? Cine a strâns apele în haina lui? Cine a stabilit toate marginile pământului? Care este numele lui şi care este numele fiului său? Spune-mi, dacă ştii!

Cine s'a suit la ceruri, şi cine s'a pogorît din ele? Cine a adunat vîntul în pumnii lui? Cine a strîns apele în haina lui? Cine a hotărît toate marginile pămîntului? Cum se numeşte el, şi cum cheamă pe fiul său? Ştii tu lucrul acesta? -

5 O rice cuvânt al lui Dumnezeu este testat, este un scut pentru cei ce îşi găsesc refugiul în El.

Orice cuvînt al lui Dumnezeu este încercat. El este un scut pentru ceice se încred în El.

6 N u adăuga nimic la cuvintele Lui, ca să nu te mustre şi să fii găsit mincinos.

N'adăuga nimic la cuvintele Lui, ca să nu te pedepsească, şi să fii găsit mincinos. -

7 D ouă lucruri Îţi cer, Doamne, nu mă refuza înainte de a muri:

Două lucruri Îţi cer; nu mi le opri, înainte de moarte!

8 d epărtează de la mine falsitatea şi minciuna; nu-mi da nici sărăcie, nici bogăţie, dă-mi doar pâinea pentru fiecare zi,

Depărtează dela mine neadevărul şi cuvîntul mincinos; nu-mi da nici sărăcie, nici bogăţie, dă-mi pînea care-mi trebuie.

9 c a nu cumva în bogăţie să mă lepăd de Tine şi să spun: „Cine este Domnul ?“ sau, în sărăcie fiind, să fur şi să necinstesc Numele Dumnezeului meu.

Ca nu cumva, în belşug, să mă lepăd de Tine, şi să zic:,, Cine este Domnul?`` Sau ca nu cumva în sărăcie, să fur, şi să iau în deşert Numele Dumnezeului Meu. -

10 N u bârfi un slujitor înaintea stăpânului său, ca nu cumva să te blesteme şi să fii găsit vinovat!

Nu cleveti pe un slujitor la stăpînul lui, ca să nu te blesteme şi să te faci vinovat. -

11 S unt unii oameni care îşi blestemă tatăl şi nu-şi binecuvântează mama.

Este un neam de oameni care blastămă pe tatăl său, şi nu binecuvintează pe mamă-sa.

12 A lţii se consideră curaţi, deşi nu sunt spălaţi de murdăria lor.

Este un neam de oameni care se crede curat, şi totuş, nu este spălat de întinăciunea lui.

13 S unt unii ai căror ochi sunt semeţi şi a căror privire este dispreţuitoare.

Este un neam de oameni ai căror ochi sînt trufaşi, şi cari îşi ţin pleoapele sus.

14 S unt unii ai căror dinţi sunt nişte săbii şi ale căror măsele sunt nişte cuţite, ca să-l devoreze pe cel sărac de pe pământ şi pe cel nevoiaş dintre oameni.

Este un neam de oameni, ai căror dinţi sînt nişte săbii, şi ale căror măsele sînt nişte cuţite, ca să mănînce pe cel nenorocit de pe pămînt, şi pe cei lipsiţi dintre oameni. -

15 L ipitoarea are două fiice: „Dă!“ şi „Dă!“ Trei lucruri sunt nesăţioase, chiar patru nu spun niciodată: „Destul!“:

Lipitoarea are două fete:,, Dă! dă!`` Trei lucruri sînt nesăţioase, patru lucruri nu zic niciodată:,, Destul!``,

16 L ocuinţa Morţilor, pântecele sterp, pământul care nu este niciodată sătul de apă şi focul care nu spune niciodată: „Destul!“

şi anume: Locuinţa morţilor, femeia stearpă, pămîntul, care nu este sătul de apă, şi focul, care nu zice niciodată:,, Destul!`` -

17 O chiul care dispreţuieşte un tată şi desconsideră ascultarea de mamă va fi scobit de corbii din vale şi va fi mâncat de puii de vultur.

Pe ochiul care îşi bate joc de tatăl său, şi nesocoteşte ascultarea de mamă, îl vor scobi corbii dela pîrîu, şi îl vor mînca puii de vultur. -

18 T rei lucruri sunt prea uimitoare pentru mine, chiar patru pe care nu le înţeleg:

Trei lucruri sînt mai pesus de puterile mele, şi chiar patru pe cari nu le pot pricepe:

19 c alea vulturului pe cer, calea şarpelui pe stâncă, calea corăbiei în mijlocul mării şi calea unui bărbat cu o fecioară.

urma vulturului pe cer, urma şarpelui pe stîncă, urma corăbiei în mijlocul mării, şi urma omului la o fată.

20 I ată care este calea unei femei care săvârşeşte adulter: ea mănâncă, se şterge la gură şi spune: „N-am făcut nimic rău!“

Tot aşa este şi calea femeii preacurve: ea mănîncă, şi se şterge la gură, şi apoi zice:,, N'am făcut nimic rău.`` -

21 D e trei lucruri tremură pământul, chiar patru nu le poate îndura:

Trei lucruri fac să se răscoale o ţară, şi patru lucruri nu le poate suferi:

22 u n slujitor care ajunge rege, un nebun care se satură de pâine,

un rob, care a început să împărăţească, un nebun, care are pîne din belşug,

23 o femeie dispreţuită care este măritată şi o slujitoare care o moşteneşte pe stăpâna ei.

o femeie dispreţuită care se mărită, şi o roabă care moşteneşte pe stăpînă-sa. -

24 P atru fiinţe sunt neînsemnate pe pământ, dar ele sunt deosebit de înţelepte:

Patru vietăţi sînt mai mici pe pămînt, şi totuş din cele mai înţelepte:

25 f urnicile, care deşi nu sunt un popor puternic, îşi adună mâncare vara;

furnicile, cari nu sînt un popor tare, dar îşi pregătesc hrana vara,

26 v iezurii de stâncă, care deşi nu sunt un popor voinic, îşi fac casa în stânci;

şoarecii de munte, cari nu sînt un popor puternic, dar îşi aşează locuinţa în stînci;

27 l ăcustele, care deşi nu au un rege, înaintează împreună în şiruri;

lăcustele n'au împărat, şi totuş pornesc toate în cete;

28 ş opârla, care deşi o poţi prinde cu mâna, se găseşte totuşi şi în palatele regilor.

păianjenul îl poţi prinde cu mînile, şi se găseşte totuş în casele împăraţilor.

29 T rei fiinţe au un pas impunător şi chiar patru merg cu graţie:

Trei fiinţe au o ţinută frumoasă, şi patru au mers măreţ:

30 l eul, viteazul animalelor, care nu se retrage dinaintea nimănui;

leul, viteazul dobitoacelor, care nu se dă înapoi dinaintea nimănui,

31 c ocoşul ţanţoş, ţapul şi regele în fruntea oştirii.

calul închingat gata, şi ţapul; şi împăratul, căruia nimeni nu -i poate sta împotrivă. -

32 D acă ai făcut pe nebunul şi te-ai lăudat pe tine însuţi sau dacă ai plănuit ceva rău, pune-ţi mâna la gură!

Dacă mîndria te împinge la fapte de nebunie, şi dacă ai gînduri rele, pune mîna la gură:

33 C ăci aşa cum baterea laptelui produce smântână, şi lovirea nasului dă sânge, tot aşa şi provocarea mâniei aduce certuri.

căci baterea laptelui dă smîntînă, scărpinarea nasului dă sînge, şi stoarcerea mîniei dă certuri.