Proverbe 30 ~ Proverbios 30

picture

1 C uvintele lui Agur, fiul lui Iache – un oracol. Oracolul acestui om pentru Itiel, pentru Itiel şi pentru Ucal:

Palabras proféticas de Agur, hijo de Jaqué, dirigidas a Itiel, a Itiel y a Ucal.

2 În mod sigur, sunt mai neinstruit decât orice alt om şi nu am priceperea oamenilor.

¡No hay nadie más ignorante que yo! ¡No hay en mí raciocinio humano!

3 N -am învăţat înţelepciunea şi nu am cunoştinţa Celui Sfânt.

No tengo estudios ni sabiduría; ¡no tengo conocimiento alguno del Dios santo!

4 C ine a urcat în ceruri şi a coborât de acolo? Cine a adunat vântul în palmele lui? Cine a strâns apele în haina lui? Cine a stabilit toate marginile pământului? Care este numele lui şi care este numele fiului său? Spune-mi, dacă ştii!

¿Quién puede subir al cielo, y bajar de allí? ¿Quién puede retener al viento entre sus puños? ¿Quién puede retener el mar en un paño? ¿Quién estableció los límites de la tierra? ¿Sabes su nombre, y el nombre de su hijo?

5 O rice cuvânt al lui Dumnezeu este testat, este un scut pentru cei ce îşi găsesc refugiul în El.

Las palabras de Dios son todas puras; Dios es el escudo de quienes en él confían.

6 N u adăuga nimic la cuvintele Lui, ca să nu te mustre şi să fii găsit mincinos.

No añadas a sus palabras, y él no te reprenderá, y tampoco resultarás un mentiroso.

7 D ouă lucruri Îţi cer, Doamne, nu mă refuza înainte de a muri:

Solamente dos cosas te he pedido; ¡concédemelas antes de que muera!

8 d epărtează de la mine falsitatea şi minciuna; nu-mi da nici sărăcie, nici bogăţie, dă-mi doar pâinea pentru fiecare zi,

Aparta de mí la vanidad y la mentira, y no me des pobreza ni riquezas. Dame sólo el pan necesario,

9 c a nu cumva în bogăţie să mă lepăd de Tine şi să spun: „Cine este Domnul ?“ sau, în sărăcie fiind, să fur şi să necinstesc Numele Dumnezeului meu.

no sea que, una vez satisfecho, te niegue y diga: «¿Y quién es el Señor?» O que, por ser pobre, llegue yo a robar y ofenda el nombre de mi Dios.

10 N u bârfi un slujitor înaintea stăpânului său, ca nu cumva să te blesteme şi să fii găsit vinovat!

No acuses al siervo ante su amo, no sea que te maldiga y sufras el castigo.

11 S unt unii oameni care îşi blestemă tatăl şi nu-şi binecuvântează mama.

Hay algunos que maldicen a su padre y no bendicen a su madre.

12 A lţii se consideră curaţi, deşi nu sunt spălaţi de murdăria lor.

Hay algunos que se creen muy puros, aunque no se han purificado de su inmundicia.

13 S unt unii ai căror ochi sunt semeţi şi a căror privire este dispreţuitoare.

Hay algunos que miran con altanería y mantienen en alto la mirada.

14 S unt unii ai căror dinţi sunt nişte săbii şi ale căror măsele sunt nişte cuţite, ca să-l devoreze pe cel sărac de pe pământ şi pe cel nevoiaş dintre oameni.

Hay algunos cuyos dientes parecen espadas y cuyas muelas parecen cuchillos, ¡dispuestos a devorar a los pobres de la tierra, a la gente menesterosa de este mundo!

15 L ipitoarea are două fiice: „Dă!“ şi „Dă!“ Trei lucruri sunt nesăţioase, chiar patru nu spun niciodată: „Destul!“:

La sanguijuela tiene dos hijas que no saben más que pedir. Tres cosas hay que nunca se sacian, y aun la cuarta nunca está satisfecha:

16 L ocuinţa Morţilor, pântecele sterp, pământul care nu este niciodată sătul de apă şi focul care nu spune niciodată: „Destul!“

El sepulcro, la matriz estéril, la tierra seca, que demanda más agua, y el fuego, que jamás deja de arder.

17 O chiul care dispreţuieşte un tată şi desconsideră ascultarea de mamă va fi scobit de corbii din vale şi va fi mâncat de puii de vultur.

A quien mira con desprecio a su padre y tiene en poco la enseñanza de la madre, ¡que los cuervos del valle le saquen los ojos!, ¡que los aguiluchos se lo coman vivo!

18 T rei lucruri sunt prea uimitoare pentru mine, chiar patru pe care nu le înţeleg:

Hay tres cosas que me son incomprensibles, y aun la cuarta no la alcanzo a comprender:

19 c alea vulturului pe cer, calea şarpelui pe stâncă, calea corăbiei în mijlocul mării şi calea unui bărbat cu o fecioară.

el rastro del águila en el aire, el rastro de la serpiente sobre las rocas, el rastro del barco al surcar el mar, y el rastro del hombre en la doncella.

20 I ată care este calea unei femei care săvârşeşte adulter: ea mănâncă, se şterge la gură şi spune: „N-am făcut nimic rău!“

La mujer adúltera se porta así: Come, se limpia la boca, y afirma: «No he hecho nada malo.»

21 D e trei lucruri tremură pământul, chiar patru nu le poate îndura:

Hay tres cosas que sacuden a la tierra, y una cuarta que no puede tolerar:

22 u n slujitor care ajunge rege, un nebun care se satură de pâine,

el siervo que llega a ser rey, el necio que se harta de pan,

23 o femeie dispreţuită care este măritată şi o slujitoare care o moşteneşte pe stăpâna ei.

la solterona que llega a casarse, y la criada que suplanta a su ama.

24 P atru fiinţe sunt neînsemnate pe pământ, dar ele sunt deosebit de înţelepte:

Hay cuatro cosas muy pequeñas en la tierra, pero que son más sabias que los sabios:

25 f urnicile, care deşi nu sunt un popor puternic, îşi adună mâncare vara;

Las hormigas, ejército nada fuerte, pero que en el verano almacena su comida;

26 v iezurii de stâncă, care deşi nu sunt un popor voinic, îşi fac casa în stânci;

los damanes, ejército sin recursos, pero que ponen su casa en la roca;

27 l ăcustele, care deşi nu au un rege, înaintează împreună în şiruri;

las langostas, que no tienen rey, pero que avanzan en perfecta formación;

28 ş opârla, care deşi o poţi prinde cu mâna, se găseşte totuşi şi în palatele regilor.

y la araña, que se puede atrapar con la mano, pero que se halla en el palacio del rey.

29 T rei fiinţe au un pas impunător şi chiar patru merg cu graţie:

Tres animales caminan con paso airoso, y el cuarto se pavonea al andar:

30 l eul, viteazul animalelor, care nu se retrage dinaintea nimănui;

El león, el más fuerte de los animales, al que nada lo hace retroceder;

31 c ocoşul ţanţoş, ţapul şi regele în fruntea oştirii.

el pavo real, el macho cabrío, Y el rey, a quien nadie resiste.

32 D acă ai făcut pe nebunul şi te-ai lăudat pe tine însuţi sau dacă ai plănuit ceva rău, pune-ţi mâna la gură!

Si en tu necedad has querido enaltecerte, o has hecho planes malvados, reflexiona:

33 C ăci aşa cum baterea laptelui produce smântână, şi lovirea nasului dă sânge, tot aşa şi provocarea mâniei aduce certuri.

Si bates la leche, obtienes mantequilla; si te suenas fuerte la nariz, ésta te sangra; y si provocas la ira de alguien, provocas un pleito.