1 M ai mult preţuieşte un sărac care umblă în integritate decât cel cu buze stricate şi prost.

Es mejor ser pobre y honrado, que ser intrigante y presuntuoso.

2 N u este bine să ai râvnă fără cunoaştere, nici să fii pripit şi să greşeşti calea.

Donde no hay conocimiento, no hay bondad; donde hay premura, hay locura.

3 P rostia unui om îi suceşte calea, şi apoi inima lui se înfurie împotriva Domnului.

La necedad lleva al hombre al extravío, y le hace volcar su enojo contra el Señor.

4 B ogăţia aduce mulţi prieteni, dar săracul este părăsit de prietenul lui.

Las riquezas atraen a muchos amigos, pero del pobre hasta sus amigos se apartan.

5 M artorul fals nu va rămâne nepedepsit şi cel ce spune minciuni nu va scăpa.

El testigo falso no quedará sin castigo; no escapará el que propala mentiras.

6 M ulţi imploră favoarea unui om generos şi oricine este prieten cu cel ce dă daruri.

Muchos buscan el favor del que es generoso; al que es desprendido no le faltan amigos.

7 T oate rudele îl părăsesc pe cel sărac; cu cât mai mult se depărtează prietenii lui de el! El îndreaptă spre ei cereri, dar ei nu sunt de găsit.

Al pobre, sus hermanos lo aborrecen, y hasta sus amigos se apartan de él. Busca palabras, pero no las encuentra.

8 C ine dobândeşte înţelepciunea îşi iubeşte sufletul; cine păstrează priceperea va găsi ce este bine.

El que tiene cordura se ama a sí mismo; el que obedece a la inteligencia halla el bien.

9 M artorul fals nu va rămâne nepedepsit şi cel ce spune minciuni va pieri.

El testigo falso no quedará sin castigo, y el mentiroso será destruido.

10 C elui prost nu-i stă bine să trăiască în lux, cu atât mai puţin unui sclav să domnească peste prinţi.

Tan mal se ve que un necio viva entre lujos como que un esclavo gobierne entre reyes.

11 C hibzuinţa unui om îi dă răbdare; este o onoare pentru el să treacă peste o insultă.

La cordura del hombre calma su furor; su honra es pasar por alto la ofensa.

12 M ânia regelui este ca răcnetul unui leu, dar bunăvoinţa lui este ca roua ierbii.

La ira del rey es como el rugido de un león; su bondad es como el rocío sobre la hierba.

13 U n fiu prost este ruina tatălui său şi o soţie cicălitoare este ca o picurare continuă.

El hijo necio es un dolor para su padre; la mujer contenciosa es gotera constante.

14 C asa şi averea sunt o moştenire de la părinţi, dar o soţie chibzuită este de la Domnul.

Casa y riquezas, herencia paterna; mujer prudente, herencia del Señor.

15 L enea te cufundă într-un somn adânc şi omul trândav suferă de foame.

La pereza te lleva a un sueño profundo; pasarás hambre si eres negligente.

16 C ine ascultă îndrumările îşi protejează viaţa, dar cine este neatent asupra căilor lui va muri.

Respetar el mandamiento es respetarse uno mismo; el que menosprecia sus caminos, morirá.

17 C ine are milă de sărac Îl împrumută pe Domnul, iar El îi va răsplăti binefacerea.

Dar algo al pobre es dárselo al Señor; el Señor sabe pagar el bien que se hace.

18 D isciplinează-ţi fiul cât mai este încă speranţă, dar nu-i dori moartea.

Castiga a tu hijo mientras haya esperanza; pero tómalo con calma, no vayas a matarlo.

19 O mul înfuriat trebuie să-şi ia pedeapsa, căci dacă-i treci cu vederea fapta, va trebui să faci din nou lucrul acesta.

Enojarse demasiado lleva al desastre; tratar de evitarlo sólo añade nuevos males.

20 A scultă sfatul şi primeşte învăţătura ca să fii înţelept pentru restul zilelor tale!

Atiende al consejo, y acepta la corrección; así acabarás siendo sabio.

21 M ulte sunt planurile în inima omului, dar hotărârea Domnului este cea care rămâne în picioare.

Son muchas las ideas del corazón humano; sólo el consejo del Señor permanece.

22 C eea ce oamenii doresc să vadă într-un om este bunătatea lui. Este mai bine să fii sărac decât mincinos.

Muy deseable es la bondad en el hombre; es mejor ser pobre que mentiroso.

23 F rica de Domnul duce la viaţă, iar cel ce o are se odihneşte mulţumit, fără să fie atins de rău.

El temor del Señor es fuente de vida, y nos hace vivir tranquilos y libres de temores.

24 L eneşul îşi vâră mâna în blid şi n-o mai duce înapoi la gură.

El perezoso mete la mano en el plato, pero le pesa llevarse el bocado a la boca.

25 B ate pe batjocoritor şi cel nesăbuit va învăţa prudenţa; mustră pe cel priceput şi va înţelege cunoaşterea.

Golpea al burlón, y el ingenuo aprenderá algo; corrige al entendido, y adquirirá conocimiento.

26 C ine îşi jefuieşte tatăl şi îşi alungă mama este un fiu care aduce ruşine şi dispreţ.

El que roba a su padre y ahuyenta a su madre es un hijo que causa vergüenza y oprobio.

27 F iule, dacă vei înceta să mai asculţi învăţătura, te vei îndepărta de cuvintele cunoştinţei!

Hijo mío, si desoyes la corrección, te alejarás de sabios razonamientos.

28 U n martor corupt îşi bate joc de justiţie şi gura celor răi înghite nedreptatea.

El testigo perverso se burla del juicio; la boca de los impíos encubre la iniquidad.

29 P edepsele sunt pregătite pentru batjocoritori şi loviturile pentru spatele proştilor.

A los burlones les espera la sentencia; a la espalda de los necios, los azotes.