Iov 37 ~ Job 37

picture

1 Î n faţa acestor lucruri, inima îmi tremură şi saltă din locul ei.

»Al pensar en esto, mi corazón se acelera y parece querer salirse de mi pecho.

2 A scultaţi! Ascultaţi tunetul glasului Său şi bubuitul care iese din gura Sa!

Presten atención al estruendo de su voz, y al potente sonido que sale de su boca.

3 Î şi desfăşoară fulgerul sub cerul întreg şi-l trimite până la marginile pământului.

Oigan cómo retumba a través del cielo, y cómo su luz alumbra los confines de la tierra.

4 A poi se aude vuietul glasului Său; El tună cu glasul Său măreţ. Când I se aude glasul, El nu opreşte fulgerele.

Tras su luz se oye un bramido que estalla con majestuoso furor; al escucharlo, nadie puede sostenerse.

5 V ocea lui Dumnezeu tună într-un mod deosebit; El face fapte măreţe, dincolo de înţelegerea noastră.

Dios deja oír su voz atronadora y hace grandes cosas que no logramos entender.

6 E l spune zăpezii: «Cazi pe pământ!» şi ploii: «Fii o ploaie puternică!»

A la nieve le ordena caer sobre la tierra, y también a las lloviznas y a las lluvias torrenciales.

7 E l îl opreşte pe orice om din lucrul lui, pentru ca toţi oamenii să recunoască lucrarea Lui.

La gente corre entonces a esconderse, y así todo el mundo reconoce sus obras.

8 A tunci animalele se duc la adăpostul lor şi rămân în vizuinile lor.

Las bestias del campo corren a sus cuevas, y allí en su refugio esperan con paciencia.

9 V ijelia iese din odaia sa şi frigul din vânturile cele năprasnice.

»Desde el sur, viene el candente torbellino; desde el norte llega el viento frío.

10 S uflarea lui Dumnezeu face gheaţa şi îngheaţă apele mari.

Dios sopla y forma bloques de hielo, y hace que las grandes aguas se congelen.

11 E l încarcă norii grei cu umezeală; împrăştie norii cu fulgerul Său.

Carga de humedad las densas nubes, y desde ellas manda sus rayos luminosos.

12 E i se mişcă după călăuzirea Lui şi fac tot ceea ce le porunceşte pe faţa întregului pământ.

Revuelve las nubes de un lugar a otro, y las lleva por toda la faz de la tierra, para que cumplan con todos sus designios.

13 E l aduce norii ca să-i pedepsească pe oameni sau să ude pământul Său şi să-Şi arate îndurarea.

Dios las usa para castigar al hombre, pero también para mostrar su amor por la tierra.

14 I ov, ia aminte la aceasta! Stai şi cugetă la minunile lui Dumnezeu!

»Tenme paciencia, Job, y escúchame; mira con atención las maravillas de Dios.

15 Ş tii tu cum conduce Dumnezeu norii şi cum face să strălucească fulgerul Său?

¿Sabes cómo Dios ordena las nubes, y hace que el relámpago brille entre ellas?

16 Ş tii tu cum plutesc norii? Înţelegi tu minunile Celui Desăvârşit în cunoştinţă?

¿Sabes por qué las nubes son diferentes, que son una maravilla de sabiduría perfecta?

17 Ş tii tu de ce ţi se încălzesc hainele, când pământul se odihneşte de vântul dinspre sud?

¿O por qué tu ropa te acalora cuando Dios detiene el cálido viento del sur?

18 P oţi tu să întinzi cerurile ca El, tari ca o oglindă turnată?

¿Acaso lo ayudaste a extender los cielos, y los afirmaste como reluciente espejo?

19 « Învaţă-ne ce trebuie să-I spunem! Din pricina întunericului nu ştim să ne apărăm cauza.»

Enséñanos qué debemos decirle; nuestra oscura mente no nos permite ordenar las ideas.

20 C ine Îi va spune că vreau să-I vorbesc? Va vrea cineva să-I vorbească ca să fie înghiţit?

¿Debo anunciarme cuando quiera hablar con él? ¿Quién se atreve a hablar para ser destruido?

21 N imeni nu poate privi cum străluceşte soarele în ceruri, după ce vântul le-a înseninat.

»No se puede ver de frente la luz del sol, cuando el cielo está limpio y sin nubes.

22 E l vine din nord într-o splendoare de aur; împrejurul lui Dumnezeu este o măreţie înfricoşătoare.

Desde el norte vienen rayos dorados que anuncian la imponente majestad de Dios.

23 C el Atotputernic este dincolo de înţelegerea noastră. Este măreţ în putere, în judecată şi în dreptate. El nu va asupri.

No podemos comprender al Todopoderoso; grande es su poder, y grande es su justicia.

24 D e aceea oamenii se tem de El; da, toţi cei cu inima înţeleaptă se vor teme de El.“

Por eso los seres humanos le temen, aunque él no teme a los que se consideran sabios.»