1 Î n faţa acestor lucruri, inima îmi tremură şi saltă din locul ei.
Ante esto también tiembla mi corazón, y salta de su lugar.
2 A scultaţi! Ascultaţi tunetul glasului Său şi bubuitul care iese din gura Sa!
Escuchad atentamente el estruendo de su voz, y el rugido que sale de su boca.
3 Î şi desfăşoară fulgerul sub cerul întreg şi-l trimite până la marginile pământului.
Bajo todos los cielos lo suelta, y su relámpago hasta los confines de la tierra.
4 A poi se aude vuietul glasului Său; El tună cu glasul Său măreţ. Când I se aude glasul, El nu opreşte fulgerele.
Tras él, ruge una voz; truena El con su majestuosa voz, y no retiene los relámpagos mientras se oye su voz.
5 V ocea lui Dumnezeu tună într-un mod deosebit; El face fapte măreţe, dincolo de înţelegerea noastră.
Maravillosamente truena Dios con su voz, haciendo grandes cosas que no comprendemos.
6 E l spune zăpezii: «Cazi pe pământ!» şi ploii: «Fii o ploaie puternică!»
Porque a la nieve dice: “Cae sobre la tierra”, y al aguacero y a la lluvia: “Sed fuertes.”
7 E l îl opreşte pe orice om din lucrul lui, pentru ca toţi oamenii să recunoască lucrarea Lui.
El sella la mano de todo hombre, para que todos conozcan su obra.
8 A tunci animalele se duc la adăpostul lor şi rămân în vizuinile lor.
La fiera entra en su guarida, y permanece en su madriguera.
9 V ijelia iese din odaia sa şi frigul din vânturile cele năprasnice.
Del sur viene el torbellino, y del norte el frío.
10 S uflarea lui Dumnezeu face gheaţa şi îngheaţă apele mari.
Del soplo de Dios se forma el hielo, y se congela la extensión de las aguas.
11 E l încarcă norii grei cu umezeală; împrăştie norii cu fulgerul Său.
También El carga de humedad la densa nube, y esparce la nube con su relámpago;
12 E i se mişcă după călăuzirea Lui şi fac tot ceea ce le porunceşte pe faţa întregului pământ.
aquélla gira y da vueltas por su sabia dirección, para hacer todo lo que El le ordena sobre la faz de toda la tierra.
13 E l aduce norii ca să-i pedepsească pe oameni sau să ude pământul Său şi să-Şi arate îndurarea.
Ya sea por corrección, o por el mundo suyo, o por misericordia, El hace que suceda.
14 I ov, ia aminte la aceasta! Stai şi cugetă la minunile lui Dumnezeu!
Escucha esto, Job, detente y considera las maravillas de Dios.
15 Ş tii tu cum conduce Dumnezeu norii şi cum face să strălucească fulgerul Său?
¿Sabes tú cómo Dios las establece, y hace resplandecer el relámpago de su nube?
16 Ş tii tu cum plutesc norii? Înţelegi tu minunile Celui Desăvârşit în cunoştinţă?
¿Sabes tú la posición de las densas nubes, maravillas del perfecto en conocimiento,
17 Ş tii tu de ce ţi se încălzesc hainele, când pământul se odihneşte de vântul dinspre sud?
tú, cuyos vestidos están calientes cuando la tierra está en calma a causa del viento del sur?
18 P oţi tu să întinzi cerurile ca El, tari ca o oglindă turnată?
¿Puedes con El extender el firmamento, fuerte como espejo de metal fundido?
19 « Învaţă-ne ce trebuie să-I spunem! Din pricina întunericului nu ştim să ne apărăm cauza.»
Enséñanos qué le hemos de decir a Dios; no podemos ordenar nuestro argumento a causa de las tinieblas.
20 C ine Îi va spune că vreau să-I vorbesc? Va vrea cineva să-I vorbească ca să fie înghiţit?
¿Habrá que contarle que yo quiero hablar? ¿O debe un hombre decir que quiere ser tragado ?
21 N imeni nu poate privi cum străluceşte soarele în ceruri, după ce vântul le-a înseninat.
Ahora los hombres no ven la luz que brilla en el firmamento; pero pasa el viento y lo despeja.
22 E l vine din nord într-o splendoare de aur; împrejurul lui Dumnezeu este o măreţie înfricoşătoare.
Del norte viene dorado esplendor: majestad impresionante alrededor de Dios.
23 C el Atotputernic este dincolo de înţelegerea noastră. Este măreţ în putere, în judecată şi în dreptate. El nu va asupri.
Es el Todopoderoso; no le podemos alcanzar; El es grande en poder, y no pervertirá el juicio ni la abundante justicia.
24 D e aceea oamenii se tem de El; da, toţi cei cu inima înţeleaptă se vor teme de El.“
Por eso le temen los hombres; El no estima a ninguno que se cree sabio de corazón.