2 Corintieni 4 ~ 2 Corintios 4

picture

1 D e aceea, întrucât prin îndurarea lui Dumnezeu avem această slujbă, nu suntem descurajaţi,

Por tanto, puesto que tenemos este ministerio, según hemos recibido misericordia, no desfallecemos;

2 c i respingem lucrurile ascunse şi ruşinoase, nu ne purtăm cu viclenie, nici nu falsificăm Cuvântul lui Dumnezeu, ci, prin arătarea deschisă a adevărului, ne recomandăm pe noi înşine în faţa conştiinţei oricărui om, înaintea lui Dumnezeu.

sino que hemos renunciado a lo oculto y vergonzoso, no andando con astucia, ni adulterando la palabra de Dios, sino que, mediante la manifestación de la verdad, nos recomendamos a la conciencia de todo hombre en la presencia de Dios.

3 I ar dacă Evanghelia noastră este acoperită, este acoperită pentru cei ce pier,

Y si todavía nuestro evangelio está velado, para los que se pierden está velado,

4 a le căror minţi necredincioase le-a orbit dumnezeul acestui veac, ca să nu strălucească lumina Evangheliei slavei lui Cristos, Care este chipul lui Dumnezeu.

en los cuales el dios de este mundo ha cegado el entendimiento de los incrédulos, para que no vean el resplandor del evangelio de la gloria de Cristo, que es la imagen de Dios.

5 N oi nu ne predicăm pe noi înşine, ci pe Isus Cristos ca Domn, iar pe noi înşine ca sclavii voştri, datorită lui Isus.

Porque no nos predicamos a nosotros mismos, sino a Cristo Jesús como Señor, y a nosotros como siervos vuestros por amor de Jesús.

6 D umnezeu, Care a spus: „Să lumineze lumina din întuneric!“, a luminat şi inimile noastre, pentru a ne da lumina cunoaşterii slavei lui Dumnezeu strălucind pe faţa lui Isus.

Pues Dios, que dijo que de las tinieblas resplandeciera la luz, es el que ha resplandecido en nuestros corazones, para iluminación del conocimiento de la gloria de Dios en la faz de Cristo.

7 D ar noi avem această bogăţie în nişte vase de lut, pentru a arăta că această putere nemaipomenită Îi aparţine lui Dumnezeu şi nu vine de la noi.

Pero tenemos este tesoro en vasos de barro, para que la extraordinaria grandeza del poder sea de Dios y no de nosotros.

8 S untem asupriţi în orice fel, dar nu zdrobiţi, luaţi prin surprindere, dar nu disperaţi,

Afligidos en todo, pero no agobiados; perplejos, pero no desesperados;

9 p ersecutaţi, dar nu părăsiţi, trântiţi la pământ, dar nu distruşi,

perseguidos, pero no abandonados; derribados, pero no destruidos;

10 p urtăm întotdeauna în trupul nostru moartea lui Isus, pentru ca şi viaţa lui Isus să fie văzută în trupurile noastre.

llevando siempre en el cuerpo por todas partes la muerte de Jesús, para que también la vida de Jesús se manifieste en nuestro cuerpo.

11 C ăci noi, care suntem vii, suntem întotdeauna daţi la moarte datorită lui Isus, pentru ca şi viaţa lui Isus să fie văzută în trupul nostru muritor.

Porque nosotros que vivimos, constantemente estamos siendo entregados a muerte por causa de Jesús, para que también la vida de Jesús se manifieste en nuestro cuerpo mortal.

12 A stfel, în noi lucrează moartea, iar în voi viaţa.

Así que en nosotros obra la muerte, pero en vosotros, la vida.

13 Î nsă, fiindcă avem acelaşi duh al credinţei, potrivit cu ceea ce este scris: „Am crezut, de aceea am vorbit!“, şi noi credem, şi de aceea vorbim.

Pero teniendo el mismo espíritu de fe, según lo que está escrito: Crei, por tanto hable, nosotros también creemos, por lo cual también hablamos;

14 Ş tim că Cel Ce L-a înviat pe Domnul Isus ne va învia şi pe noi împreună cu Isus şi ne va duce împreună cu voi în prezenţa Sa.

sabiendo que aquel que resucitó al Señor Jesús, a nosotros también nos resucitará con Jesús, y nos presentará juntamente con vosotros.

15 T oate sunt pentru voi, pentru ca harul, atingând mulţi oameni, să facă să abunde mulţumirea, spre slava lui Dumnezeu.

Porque todo esto es por amor a vosotros, para que la gracia que se está extendiendo por medio de muchos, haga que las acciones de gracias abunden para la gloria de Dios. Lo temporal y lo eterno

16 D e aceea, noi nu ne descurajăm ci, chiar dacă omul nostru din afară piere, totuşi omul nostru dinăuntru este înnoit din zi în zi.

Por tanto no desfallecemos, antes bien, aunque nuestro hombre exterior va decayendo, sin embargo nuestro hombre interior se renueva de día en día.

17 C ăci necazul nostru uşor de purtat şi temporar, lucrează în noi o greutate veşnică de slavă, dincolo de orice imaginaţie.

Pues esta aflicción leve y pasajera nos produce un eterno peso de gloria que sobrepasa toda comparación,

18 N oi nu ne uităm la lucrurile care se văd, ci la cele care nu se văd, deoarece cele care se văd sunt trecătoare, dar cele care nu se văd sunt veşnice.

al no poner nuestra vista en las cosas que se ven, sino en las que no se ven; porque las cosas que se ven son temporales, pero las que no se ven son eternas.