1 N u invidia pe oamenii răi şi nu dori să fii cu ei,

No tengas envidia de los malvados, ni desees estar con ellos;

2 c ăci inima lor plăsmuieşte violenţă, iar buzele lor vorbesc despre cum să facă necaz.

porque su corazón trama violencia, y sus labios hablan de hacer mal.

3 P rin înţelepciune este construită o casă şi prin pricepere este consolidată;

Con sabiduría se edifica una casa, y con prudencia se afianza;

4 p rin cunoştinţă sunt umplute odăile ei cu tot felul de bogăţii preţioase şi plăcute.

con conocimiento se llenan las cámaras de todo bien preciado y deseable.

5 U n om înţelept este puternic şi cel priceput îşi măreşte puterea,

El hombre sabio es fuerte, y el hombre de conocimiento aumenta su poder.

6 c ăci pentru a purta un război ai nevoie de călăuzire şi pentru a avea biruinţă – de un mare număr de sfetnici.

Porque con dirección sabia harás la guerra, y en la abundancia de consejeros está la victoria.

7 Î nţelepciunea este prea înaltă pentru un prost; la poarta cetăţii el nu va avea nimic de spus.

Muy alta está la sabiduría para el necio, en la puerta no abre su boca.

8 C ine unelteşte să facă rău va fi numit intrigant.

Al que planea hacer el mal, lo llamarán intrigante.

9 P lanul prostiei este păcat şi cel batjocoritor este o urâciune înaintea oamenilor.

El tramar necedad es pecado, y el escarnecedor es abominación a los hombres.

10 D acă te clatini în ziua necazului, mică îţi este puterea.

Si eres débil en día de angustia, tu fuerza es limitada.

11 S alvează-i pe cei duşi la moarte şi nu te îndepărta de cei ce sunt aproape să fie măcelăriţi!

Libra a los que son llevados a la muerte, y retén a los que van con pasos vacilantes a la matanza.

12 D acă spui: „Ah! n-am ştiut lucrul acesta!“ crezi că nu vede Cel Ce cântăreşte inimile? Nu va cunoaşte Cel Ce veghează asupra vieţii tale şi nu va răsplăti El fiecăruia după faptele lui?

Si dices: Mira, no sabíamos esto. ¿No lo tiene en cuenta el que sondea los corazones ? ¿No lo sabe el que guarda tu alma ? ¿No dará a cada hombre según su obra ?

13 F iul meu, mănâncă miere căci este bună şi mierea din fagure este dulce pentru gustul tău!

Come miel, hijo mío, porque es buena; sí, la miel del panal es dulce a tu paladar.

14 S ă ştii, de asemenea, că înţelepciunea este dulce pentru sufletul tău; dacă o găseşti, ai un viitor, iar speranţa nu-ţi va fi frântă.

Sabe que así es la sabiduría para tu alma; si la hallas, entonces habrá un futuro, y tu esperanza no será cortada.

15 R ăule, nu pândi locuinţa celui drept şi nu plănui distrugerea sălaşului său,

No aceches, oh impío, la morada del justo, no destruyas su lugar de descanso;

16 c ăci cel drept de şapte ori cade şi se ridică iarăşi, dar cei răi vor fi prăbuşiţi de nenorocire.

porque el justo cae siete veces; y vuelve a levantarse, pero los impíos caerán en la desgracia.

17 N u te bucura când cade duşmanul tău şi să nu ţi se înveselească inima când se împiedică,

No te regocijes cuando caiga tu enemigo, y no se alegre tu corazón cuando tropiece;

18 c a nu cumva să vadă Domnul, să nu-i placă şi să-Şi întoarcă mânia de la el!

no sea que el Señor lo vea y le desagrade, y aparte de él su ira.

19 N u te tulbura din cauza oamenilor răi şi nu fi invidios pe cei răi,

No te impacientes a causa de los malhechores, ni tengas envidia de los impíos,

20 c ăci cel rău nu are nici un viitor, iar candela celor răi se va stinge!

porque no habrá futuro para el malo. La lámpara de los impíos será apagada.

21 F iul meu, teme-te de Domnul şi de rege şi nu te însoţi cu rebelii,

Hijo mío, teme al Señor y al rey, no te asocies con los que son inestables;

22 c ăci distrugerea lor va veni pe neaşteptate şi cine poate şti sfârşitul pe care-l vor aduce cei doi? Alte proverbe ale înţelepţilor

porque de repente se levantará su desgracia, y la destrucción que vendrá de ambos, ¿quién la sabe?

23 U rmătoarele sunt, şi ele, spusele înţelepţilor. Nu este bine să fii părtinitor la judecată.

También éstos son dichos de los sabios: Hacer acepción de personas en el juicio no es bueno.

24 O ricine spune celui vinovat: „Tu eşti nevinovat!“, va fi blestemat de popoare şi detestat de neamuri.

Al que dice al impío: Justo eres, lo maldecirán los pueblos, lo aborrecerán las naciones;

25 C elor ce mustră vinovăţia le va merge bine şi o mare binecuvântare va veni peste ei.

mas los que lo reprenden tendrán felicidad, y sobre ellos vendrá abundante bendición.

26 U n răspuns sincer este ca un sărut pe buze.

Besa los labios el que da una respuesta correcta.

27 T ermină-ţi munca de afară, pregăteşte-ţi terenul, şi după aceea, construieşte-ţi casa!

Ordena tus labores de fuera, y tenlas listas para ti en el campo; y después edifica tu casa.

28 N u mărturisi fără motiv împotriva semenului tău şi nu înşela cu buzele tale.

No seas, sin causa, testigo contra tu prójimo, y no engañes con tus labios.

29 N u spune: „Îi voi face cum mi-a făcut şi el mie, îi voi răsplăti după faptele lui!“

No digas: Como él me ha hecho, así le haré; pagaré al hombre según su obra.

30 A m trecut pe lângă ogorul unui leneş şi pe lângă via unui om nechibzuit:

He pasado junto al campo del perezoso, y junto a la viña del hombre falto de entendimiento,

31 e ra plină de spini, pământul era acoperit cu buruieni, iar zidul de piatră era prăbuşit.

y he aquí, estaba todo lleno de cardos, su superficie cubierta de ortigas, y su cerca de piedras, derribada.

32 A m luat aminte la ce am observat şi am tras învăţătură din ce am văzut:

Cuando lo vi, reflexioné sobre ello; miré, y recibí instrucción.

33 s ă mai dormi puţin, să mai aţipeşti puţin, să mai încrucişezi puţin mâinile ca să dormi …,

Un poco de dormir, un poco de dormitar, un poco de cruzar las manos para descansar,

34 ş i sărăcia vine peste tine ca un hoţ, iar lipsa – ca un om înarmat.

y llegará tu pobreza como ladrón, y tu necesidad como hombre armado.