1 N u invidia pe oamenii răi şi nu dori să fii cu ei,

Não tenha inveja dos ímpios, nem deseje a companhia deles;

2 c ăci inima lor plăsmuieşte violenţă, iar buzele lor vorbesc despre cum să facă necaz.

pois destruição é o que planejam no coração, e só falam de violência.

3 P rin înţelepciune este construită o casă şi prin pricepere este consolidată;

Com sabedoria se constrói a casa, e com discernimento se consolida.

4 p rin cunoştinţă sunt umplute odăile ei cu tot felul de bogăţii preţioase şi plăcute.

Pelo conhecimento os seus cômodos se enchem do que é precioso e agradável.

5 U n om înţelept este puternic şi cel priceput îşi măreşte puterea,

O homem sábio é poderoso, e quem tem conhecimento aumenta a sua força;

6 c ăci pentru a purta un război ai nevoie de călăuzire şi pentru a avea biruinţă – de un mare număr de sfetnici.

quem sai à guerra precisa de orientação, e com muitos conselheiros se obtém a vitória.

7 Î nţelepciunea este prea înaltă pentru un prost; la poarta cetăţii el nu va avea nimic de spus.

A sabedoria é elevada demais para o insensato; ele não sabe o que dizer nas assembléias.

8 C ine unelteşte să facă rău va fi numit intrigant.

Quem maquina o mal será conhecido como criador de intrigas.

9 P lanul prostiei este păcat şi cel batjocoritor este o urâciune înaintea oamenilor.

A intriga do insensato é pecado, e o zombador é detestado pelos homens.

10 D acă te clatini în ziua necazului, mică îţi este puterea.

Se você vacila no dia da dificuldade, como será limitada a sua força!

11 S alvează-i pe cei duşi la moarte şi nu te îndepărta de cei ce sunt aproape să fie măcelăriţi!

Liberte os que estão sendo levados para a morte; socorra os que caminham trêmulos para a matança!

12 D acă spui: „Ah! n-am ştiut lucrul acesta!“ crezi că nu vede Cel Ce cântăreşte inimile? Nu va cunoaşte Cel Ce veghează asupra vieţii tale şi nu va răsplăti El fiecăruia după faptele lui?

Mesmo que você diga: “Não sabíamos o que estava acontecendo!” Não o perceberia aquele que pesa os corações? Não o saberia aquele que preserva a sua vida? Não retribuirá ele a cada um segundo o seu procedimento?

13 F iul meu, mănâncă miere căci este bună şi mierea din fagure este dulce pentru gustul tău!

Coma mel, meu filho. É bom. O favo é doce ao paladar.

14 S ă ştii, de asemenea, că înţelepciunea este dulce pentru sufletul tău; dacă o găseşti, ai un viitor, iar speranţa nu-ţi va fi frântă.

Saiba que a sabedoria também será boa para a sua alma; se você a encontrar, certamente haverá futuro para você, e a sua esperança não vai decepcioná-lo.

15 R ăule, nu pândi locuinţa celui drept şi nu plănui distrugerea sălaşului său,

Não fique de tocaia, como faz o ímpio, contra a casa do justo, e não destrua o seu local de repouso,

16 c ăci cel drept de şapte ori cade şi se ridică iarăşi, dar cei răi vor fi prăbuşiţi de nenorocire.

pois ainda que o justo caia sete vezes, tornará a erguer-se, mas os ímpios são arrastados pela calamidade.

17 N u te bucura când cade duşmanul tău şi să nu ţi se înveselească inima când se împiedică,

Não se alegre quando o seu inimigo cair, nem exulte o seu coração quando ele tropeçar,

18 c a nu cumva să vadă Domnul, să nu-i placă şi să-Şi întoarcă mânia de la el!

para que o Senhor não veja isso, e se desagrade, e desvie dele a sua ira.

19 N u te tulbura din cauza oamenilor răi şi nu fi invidios pe cei răi,

Não se aborreça por causa dos maus, nem tenha inveja dos ímpios,

20 c ăci cel rău nu are nici un viitor, iar candela celor răi se va stinge!

pois não há futuro para o mau, e a lâmpada dos ímpios se apagará.

21 F iul meu, teme-te de Domnul şi de rege şi nu te însoţi cu rebelii,

Tema o Senhor e o rei, meu filho, e não se associe aos dissidentes,

22 c ăci distrugerea lor va veni pe neaşteptate şi cine poate şti sfârşitul pe care-l vor aduce cei doi? Alte proverbe ale înţelepţilor

pois terão repentina destruição, e quem pode imaginar a ruína que o Senhor e o rei podem causar? Outros Ditados de Sabedoria

23 U rmătoarele sunt, şi ele, spusele înţelepţilor. Nu este bine să fii părtinitor la judecată.

Aqui vão outros ditados dos sábios: Agir com parcialidade nos julgamentos não é nada bom.

24 O ricine spune celui vinovat: „Tu eşti nevinovat!“, va fi blestemat de popoare şi detestat de neamuri.

Quem disser ao ímpio: “Você é justo”, será amaldiçoado pelos povos e sofrerá a indignação das nações.

25 C elor ce mustră vinovăţia le va merge bine şi o mare binecuvântare va veni peste ei.

Mas os que condenam o culpado terão vida agradável; receberão grandes bênçãos.

26 U n răspuns sincer este ca un sărut pe buze.

A resposta sincera é como beijo nos lábios.

27 T ermină-ţi munca de afară, pregăteşte-ţi terenul, şi după aceea, construieşte-ţi casa!

Termine primeiro o seu trabalho a céu aberto; deixe pronta a sua lavoura. Depois constitua família.

28 N u mărturisi fără motiv împotriva semenului tău şi nu înşela cu buzele tale.

Não testemunhe sem motivo contra o seu próximo nem use os seus lábios para enganá-lo.

29 N u spune: „Îi voi face cum mi-a făcut şi el mie, îi voi răsplăti după faptele lui!“

Não diga: “Farei com ele o que fez comigo; ele pagará pelo que fez”.

30 A m trecut pe lângă ogorul unui leneş şi pe lângă via unui om nechibzuit:

Passei pelo campo do preguiçoso, pela vinha do homem sem juízo;

31 e ra plină de spini, pământul era acoperit cu buruieni, iar zidul de piatră era prăbuşit.

havia espinheiros por toda parte, o chão estava coberto de ervas daninhas e o muro de pedra estava em ruínas.

32 A m luat aminte la ce am observat şi am tras învăţătură din ce am văzut:

Observei aquilo, e fiquei pensando; olhei, e aprendi esta lição:

33 s ă mai dormi puţin, să mai aţipeşti puţin, să mai încrucişezi puţin mâinile ca să dormi …,

“Vou dormir um pouco”, você diz. “Vou cochilar um momento; vou cruzar os braços e descansar mais um pouco”,

34 ş i sărăcia vine peste tine ca un hoţ, iar lipsa – ca un om înarmat.

mas a pobreza lhe sobrevirá como um assaltante, e a sua miséria como um homem armado.