1 C u siguranţă, argintul are o mină din care este scos, iar aurul are un loc unde este curăţit.

“Existem minas de prata e locais onde se refina ouro.

2 F ierul este luat din pământ şi arama este scoasă din minereu.

O ferro é extraído da terra, e do minério se funde o cobre.

3 O mul pune capăt întunericului şi caută până în locurile cele mai adânci după minereurile ascunse în cel mai negru întuneric.

O homem dá fim à escuridão e vasculha os recônditos mais remotos em busca de minério, nas mais escuras trevas.

4 E l sapă un puţ departe de locuinţa oamenilor, în locuri necălcate de piciorul omului; el stă atârnat şi se clatină, departe de oameni.

Longe das moradias ele cava um poço, em local esquecido pelos pés dos homens; longe de todos, ele se pendura e balança.

5 P ământul din care vine hrana este răscolit pe dedesubt ca de foc.

A terra, da qual vem o alimento, é revolvida embaixo como que pelo fogo;

6 S afirul iese din pietrele lui şi colbul lui are pulbere de aur.

das suas rochas saem safiras, e seu pó contém pepitas de ouro.

7 N ici o pasăre de pradă nu ştie acea cărare ascunsă, nici ochiul şoimului n-a văzut-o.

Nenhuma ave de rapina conhece aquele caminho oculto, e os olhos de nenhum falcão o viram.

8 N ici fiarele cele mai mândre n-au călcat pe ea, leul n-a trecut niciodată pe acolo.

Os animais altivos não põem os pés nele, e nenhum leão ronda por ali.

9 O mul pune mâna pe stânca de cremene şi răstoarnă munţii din rădăcini.

As mãos dos homens atacam a dura rocha e transtornam as raízes das montanhas.

10 E l sapă şanţuri în stâncă şi ochii lui îi văd toate bogăţiile.

Fazem túneis através da rocha, e os seus olhos enxergam todos os tesouros dali.

11 E l caută izvoarele râurilor şi aduce la lumină lucruri ascunse.

Eles vasculham as nascentes dos rios e trazem à luz coisas ocultas.

12 D ar unde poate fi găsită înţelepciunea? Unde locuieşte priceperea?

“Onde, porém, se poderá achar a sabedoria? Onde habita o entendimento?

13 O mul nu-i cunoaşte locuinţa; ea nu poate fi găsită pe pământul celor vii.

O homem não percebe o valor da sabedoria; ela não se encontra na terra dos viventes.

14 A dâncul zice: «Nu este în mine!», iar marea zice: «Nu este la mine!»

O abismo diz: ‘Em mim não está’; o mar diz: ‘Não está comigo’.

15 E a nu se dă în schimbul aurului ales, nici preţul ei nu poate fi cântărit în argint.

Não pode ser comprada, mesmo com o ouro mais puro, nem se pode pesar o seu preço em prata.

16 E a nu poate fi cumpărată cu aur de Ofir şi nici cu onix preţios sau cu safir.

Não pode ser comprada nem com o ouro puro de Ofir, nem com o precioso ônix, nem com safiras.

17 N ici aurul, nici diamantul nu se pot compara cu ea, nici nu poate fi schimbată pe bijuterii de aur.

O ouro e o cristal não se comparam com ela, e é impossível tê-la em troca de jóias de ouro.

18 C oralul şi cristalul nu merită a fi amintite; preţul înţelepciunii este dincolo de al mărgăritarelor.

O coral e o jaspe nem merecem menção; o preço da sabedoria ultrapassa o dos rubis.

19 T opazul de Cuş nu se poate compara cu ea, ea nu poate fi cumpărată cu aur curat.

O topázio da Etiópia não se compara com ela; não se compra a sabedoria nem com ouro puro!

20 D e unde vine atunci înţelepciunea? Unde locuieşte priceperea?

“De onde vem, então, a sabedoria? Onde habita o entendimento?

21 E a este ascunsă de ochii tuturor celor vii, ascunsă chiar şi de păsările cerului.

Escondida está dos olhos de toda criatura viva, até das aves dos céus.

22 L ocul Nimicirii şi Moartea zic: «Am auzit doar vorbindu-se despre ea.»

A Destruição e a Morte dizem: ‘Aos nossos ouvidos só chegou um leve rumor dela’.

23 D umnezeu cunoaşte calea spre ea şi doar El ştie unde locuieşte,

Deus conhece o caminho; só ele sabe onde ela habita,

24 p entru că El se uită până la marginile pământului, vede tot ce se întâmplă sub ceruri.

pois ele enxerga os confins da terra e vê tudo o que há debaixo dos céus.

25 C ând i-a dat vântului puterea şi a hotărât mărimea apelor,

Quando ele determinou a força do vento e estabeleceu a medida exata para as águas,

26 c ând a dat o lege pentru ploaie şi o cărare pentru trăsnet,

quando fez um decreto para a chuva e o caminho para a tempestade trovejante,

27 a tunci s-a uitat la înţelepciune şi a lăudat-o; a aşezat-o şi a încercat-o.

ele olhou para a sabedoria e a avaliou; confirmou-a e a pôs à prova.

28 A poi i-a zis omului: «Frica de Domnul – acesta este înţelepciune şi depărtarea de rău este pricepere.»“

Disse então ao homem: ‘No temor do Senhor está a sabedoria, e evitar o mal é ter entendimento’”.