1 C u siguranţă, argintul are o mină din care este scos, iar aurul are un loc unde este curăţit.

2 F ierul este luat din pământ şi arama este scoasă din minereu.

3 O mul pune capăt întunericului şi caută până în locurile cele mai adânci după minereurile ascunse în cel mai negru întuneric.

4 E l sapă un puţ departe de locuinţa oamenilor, în locuri necălcate de piciorul omului; el stă atârnat şi se clatină, departe de oameni.

5 P ământul din care vine hrana este răscolit pe dedesubt ca de foc.

6 S afirul iese din pietrele lui şi colbul lui are pulbere de aur.

7 N ici o pasăre de pradă nu ştie acea cărare ascunsă, nici ochiul şoimului n-a văzut-o.

8 N ici fiarele cele mai mândre n-au călcat pe ea, leul n-a trecut niciodată pe acolo.

9 O mul pune mâna pe stânca de cremene şi răstoarnă munţii din rădăcini.

10 E l sapă şanţuri în stâncă şi ochii lui îi văd toate bogăţiile.

11 E l caută izvoarele râurilor şi aduce la lumină lucruri ascunse.

12 D ar unde poate fi găsită înţelepciunea? Unde locuieşte priceperea?

13 O mul nu-i cunoaşte locuinţa; ea nu poate fi găsită pe pământul celor vii.

14 A dâncul zice: «Nu este în mine!», iar marea zice: «Nu este la mine!»

15 E a nu se dă în schimbul aurului ales, nici preţul ei nu poate fi cântărit în argint.

16 E a nu poate fi cumpărată cu aur de Ofir şi nici cu onix preţios sau cu safir.

17 N ici aurul, nici diamantul nu se pot compara cu ea, nici nu poate fi schimbată pe bijuterii de aur.

18 C oralul şi cristalul nu merită a fi amintite; preţul înţelepciunii este dincolo de al mărgăritarelor.

19 T opazul de Cuş nu se poate compara cu ea, ea nu poate fi cumpărată cu aur curat.

20 D e unde vine atunci înţelepciunea? Unde locuieşte priceperea?

21 E a este ascunsă de ochii tuturor celor vii, ascunsă chiar şi de păsările cerului.

22 L ocul Nimicirii şi Moartea zic: «Am auzit doar vorbindu-se despre ea.»

23 D umnezeu cunoaşte calea spre ea şi doar El ştie unde locuieşte,

24 p entru că El se uită până la marginile pământului, vede tot ce se întâmplă sub ceruri.

25 C ând i-a dat vântului puterea şi a hotărât mărimea apelor,

26 c ând a dat o lege pentru ploaie şi o cărare pentru trăsnet,

27 a tunci s-a uitat la înţelepciune şi a lăudat-o; a aşezat-o şi a încercat-o.

28 A poi i-a zis omului: «Frica de Domnul – acesta este înţelepciune şi depărtarea de rău este pricepere.»“