1 D omnul i-a zis lui Moise:

2 „ Spune-le israeliţilor: «Când veţi intra în ţara în care veţi locui, pe care v-o voi da,

3 ş i veţi aduce Domnului o jertfă mistuită de foc – fie o ardere de tot, fie o jertfă pentru împlinirea unui jurământ deosebit sau un dar de bunăvoie sau o jertfă cu ocazia sărbătorilor periodice – ca să faceţi din cirezile sau turmele voastre o aromă plăcută Domnului,

4 c el care va aduce Domnului o astfel de jertfă va trebui să aducă şi un dar de mâncare dintr-o zecime de efă de făină aleasă, amestecată cu un sfert de hin de ulei.

5 P entru fiecare miel adus ca jertfă sau ca ardere de tot, să aducă şi un sfert de hin de vin ca jertfă de băutură.

6 P entru fiecare berbec să aducă şi un dar de mâncare din două zecimi de efă de făină aleasă, amestecată cu o treime de hin de ulei,

7 ş i o jertfă de băutură dintr-o treime de hin de vin, de o aromă plăcută Domnului.

8 C ând vor aduce un bou ca jertfă sau ca ardere de tot pentru împlinirea unui jurământ deosebit sau ca jertfă de pace în cinstea Domnului,

9 s ă aducă împreună cu boul un dar de mâncare din trei zecimi de efă de făină aleasă, amestecată cu o jumătate de hin de ulei

10 ş i o jertfă de băutură din jumătate de hin de vin ca jertfă mistuită de foc de o aromă plăcută Domnului.

11 A şa să se facă pentru fiecare bou sau berbec sau pentru fiecare dintre miei sau iezi.

12 A şa să se facă pentru fiecare în parte, oricare ar fi numărul lor.

13 A şa să facă orice băştinaş care îşi va aduce jertfa mistuită de foc de o aromă plăcută Domnului.

14 D acă vreun străin care locuieşte cu voi sau care se naşte printre voi de-a lungul generaţiilor, va dori să aducă o jertfă mistuită de foc de o aromă plăcută Domnului, el va trebui să facă aşa cum faceţi voi.

15 S ă fie o singură poruncă pentru toată adunarea, atât pentru voi, cât şi pentru străinul care locuieşte printre voi, o poruncă veşnică pentru toate generaţiile; şi voi şi străinul veţi fi la fel înaintea Domnului.

16 S ă fie aceeaşi lege şi aceeaşi poruncă atât pentru voi, cât şi pentru străinul care locuieşte cu voi.»“

17 D omnul i-a zis lui Moise:

18 „ Spune-le israeliţilor: «După ce veţi ajunge în ţara în care vă duc,

19 c ând veţi mânca din pâinea ţării, să aduceţi Domnului o jertfă prin ridicare.

20 D in prima parte a aluatului să aduceţi o turtă ca jertfă prin ridicare; să o aduceţi aşa cum aduceţi o jertfă prin ridicare din aria de treierat.

21 Î n toate generaţiile să aduceţi Domnului această jertfă din prima parte a aluatului vostru. Jertfe pentru păcatul fără voie

22 D acă păcătuiţi fără voie, neîmplinind toate aceste porunci pe care Domnul i le-a spus lui Moise

23 – tot ce v-a poruncit Domnul prin Moise, din ziua în care Domnul v-a dat porunci şi până acum, tot ce v-a spus de-a lungul generaţiilor –

24 d eci dacă adunarea a păcătuit fără voie, fără să-şi dea seama, atunci toată adunarea să aducă un viţel ca ardere de tot de o aromă plăcută Domnului, împreună cu un dar de mâncare potrivit poruncii şi un ţap ca jertfă pentru păcat.

25 P reotul să facă ispăşire pentru toată adunarea israeliţilor şi ei vor fi iertaţi; căci au păcătuit fără voie şi şi-au adus atât jertfa, adică jertfa mistuită de foc pentru Domnul, cât şi jertfa de ispăşire înaintea Domnului pentru păcatul pe care l-au săvârşit.

26 T oată adunarea israeliţilor va fi iertată, atât ei, cât şi străinii care locuiesc în mijlocul lor, pentru că tot poporul a păcătuit fără voie.

27 D acă cineva păcătuieşte fără voie, să aducă o capră de un an ca jertfă pentru păcat.

28 P reotul să facă ispăşire înaintea Domnului pentru cel care a păcătuit fără voie şi după ce va face ispăşire pentru el, va fi iertat.

29 S ă fie aceeaşi lege pentru toţi aceia care păcătuiesc fără voie, atât pentru băştinaşul dintre israeliţi, cât şi pentru străinul care locuieşte în mijlocul lor.

30 Î nsă cel ce păcătuieşte cu voie – indiferent dacă este băştinaş sau străin – Îl huleşte pe Domnul; omul acela va trebui să fie nimicit din mijlocul poporului.

31 F iindcă a dispreţuit Cuvântul Domnului şi a încălcat porunca Lui, omul acela să fie nimicit pe deplin şi să-şi poarte vina.»“ Pedeapsa pentru călcarea Sabatului

32 Î n timp ce israeliţii erau în pustie, au găsit un om adunând vreascuri în ziua de Sabat.

33 C ei care-l găsiseră adunând vreascuri l-au adus înaintea lui Moise, a lui Aaron şi a întregii adunări.

34 P entru că încă nu era clar ce trebuie să i se facă, l-au pus sub pază.

35 D omnul i-a zis lui Moise: „Omul acela să fie omorât; toată adunarea să-l omoare cu pietre în afara taberei.“

36 T oată adunarea l-a dus în afara taberei şi l-a omorât cu pietre, aşa cum i-a poruncit Domnul lui Moise. Ciucurii de la veşminte

37 D omnul i-a zis lui Moise:

38 „ Spune-le israeliţilor să-şi facă ciucuri la colţurile hainelor în fiecare generaţie şi să pună un şnur albastru pe ciucurele de la fiecare colţ.

39 C ând veţi avea ciucurii aceştia, să vă uitaţi la ei şi să vă aduceţi aminte de toate poruncile Domnului ca să le puteţi împlini; şi astfel nu veţi mai umbla după poftele inimilor voastre şi ale ochilor voştri prin care comiteţi adulter.

40 A şa vă veţi aduce aminte să împliniţi toate poruncile Mele şi veţi fi sfinţi pentru Dumnezeul vostru.

41 E u sunt Domnul, Dumnezeul vostru, Care v-am scos din ţara Egiptului ca să fiu Dumnezeul vostru: Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru.“