1 P etru şi Ioan se duceau împreună la Templu, la ceasul de rugăciune; era ceasul al nouălea.
2 U n om schilod încă din pântecele mamei lui era adus şi aşezat în fiecare zi la poarta Templului, cea numită „Frumoasă“, ca să ceară milostenie de la cei ce intrau în Templu.
3 C ând acesta i-a văzut pe Petru şi pe Ioan că urmau să intre în Templu, a cerut şi de la ei, ca să primească milostenie.
4 P etru, ca şi Ioan, s-a uitat ţintă la el şi a zis: „Uită-te la noi!“
5 E l şi-a aţintit privirea la ei, aşteptând să primească ceva de la aceştia.
6 D ar Petru i-a zis: „Argint şi aur n-am, însă ceea ce am, îţi dau: în Numele lui Isus Cristos din Nazaret, ridică-te şi umblă!“
7 Ş i, apucându-l de mâna dreaptă, l-a ridicat. Imediat picioarele şi gleznele i s-au întărit,
8 a sărit în picioare şi a început să umble. Apoi a intrat în Templu împreună cu ei şi umbla, sărea şi-L lăuda pe Dumnezeu.
9 T ot poporul l-a văzut umblând şi lăudându-L pe Dumnezeu.
10 E i l-au recunoscut ca fiind cel ce stătea şi cerea milostenie la Poarta Frumoasă a Templului şi s-au umplut de uimire şi de mirare pentru ceea ce i se întâmplase. Petru vorbeşte mulţimii
11 Î n timp ce el se ţinea după Petru şi Ioan, tot poporul, uimit, a alergat la ei în porticul numit „al lui Solomon“.
12 C ând a văzut Petru acest lucru, a zis poporului: „Bărbaţi israeliţi, de ce vă miraţi de acest lucru şi de ce vă uitaţi la noi de parcă prin propria noastră putere sau evlavie l-am făcut să umble?!
13 D umnezeul lui Avraam, (Dumnezeul lui) Isaac şi (Dumnezeul lui) Iacov, Dumnezeul strămoşilor noştri, L-a proslăvit pe Slujitorul Său Isus, pe Care voi L-aţi dat pe mâna lui Pilat şi v-aţi lepădat de El în prezenţa acestuia, măcar că el hotărâse să-L elibereze.
14 V oi v-aţi lepădat de Cel Sfânt şi Drept şi aţi cerut să vi se elibereze un ucigaş.
15 L -aţi ucis pe Autorul vieţii, pe Care Dumnezeu L-a înviat dintre cei morţi şi ai Cărui martori suntem noi.
16 P e baza credinţei în Numele Lui, a întărit Numele Lui pe omul acesta pe care-l vedeţi şi pe care-l cunoaşteţi; şi credinţa care este prin Isus i-a dat această vindecare deplină înaintea voastră, a tuturor!
17 Ş i acum, fraţilor, ştiu că din neştiinţă aţi făcut aşa, ca şi conducătorii voştri.
18 D ar Dumnezeu a împlinit astfel ceea ce prevestise prin gura tuturor profeţilor, şi anume că Cristosul Său urma să sufere.
19 P ocăiţi-vă deci şi întoarceţi-vă la Dumnezeu, pentru ca să vi se şteargă păcatele,
20 c a să vină din prezenţa Domnului vremuri de înviorare, şi El să-L trimită pe Cel pe Care L-a rânduit pentru voi, pe Cristos Isus,
21 p e Care cerul trebuie să-L primească până la vremurile restaurării tuturor lucrurilor, fapt despre care Dumnezeu a vorbit încă din vechime prin gura sfinţilor Săi profeţi.
22 C ăci Moise a zis: «Domnul, Dumnezeul vostru, vă va ridica dintre fraţii voştri un Profet asemenea mie. De El să ascultaţi în tot ce vă va spune!
23 D acă cineva nu va asculta de Acel Profet va fi nimicit din popor.»
24 D e asemenea, toţi profeţii, de la Samuel şi până la toţi ceilalţi care au vorbit după el, au vestit zilele acestea.
25 V oi sunteţi fiii profeţilor şi ai legământului pe care l-a făcut Dumnezeu cu strămoşii voştri, când i-a spus lui Avraam: «Prin sămânţa ta vor fi binecuvântate toate neamurile pământului!»
26 C ând Dumnezeu L-a ridicat pe Slujitorul Său, L-a trimis mai întâi la voi ca să vă binecuvânteze, întorcându-vă pe fiecare de la nelegiuirile voastre.“