1 A tunci Pilat L-a luat pe Isus şi a pus să-L biciuiască.
2 S oldaţii au împletit o coroană de spini, I-au aşezat-o pe cap şi L-au îmbrăcat într-o mantie purpurie.
3 E i veneau la El şi-I ziceau: „Salutare, Împărate al iudeilor!“ Şi-I dădeau palme.
4 P ilat a ieşit iarăşi afară şi le-a zis: – Iată, vi-L aduc afară, ca să ştiţi că nu găsesc nici o vină în El!
5 I sus a ieşit deci afară, purtând cununa de spini şi mantia purpurie. Pilat le-a zis: – Iată Omul!
6 C ând L-au văzut, conducătorii preoţilor şi gărzile au strigat: – Răstigneşte-L! Răstigneşte-L! Pilat le-a zis: – Luaţi-L voi şi răstigniţi-L, pentru că eu nu găsesc nici o vină în El!
7 I udeii i-au răspuns: – Noi avem o Lege şi potrivit cu Legea aceasta El trebuie să moară, pentru că S-a făcut pe Sine Fiul lui Dumnezeu.
8 C ând Pilat a auzit aceste cuvinte, s-a temut şi mai tare.
9 A intrat din nou în pretoriu şi L-a întrebat pe Isus: – De unde eşti? Dar Isus nu i-a dat nici un răspuns.
10 A tunci Pilat I-a zis: – Nu vorbeşti cu mine? Nu ştii că am autoritate să Te eliberez şi am autoritate să Te răstignesc?
11 I sus i-a răspuns: – N-ai avea nici o autoritate asupra Mea dacă nu ţi-ar fi fost dată de sus. De aceea cel ce Mă dă pe mâna ta are un mai mare păcat.
12 D e atunci Pilat căuta să-L elibereze, însă iudeii strigau: – Dacă-L eliberezi, nu eşti prieten al Cezarului! Oricine se face pe sine împărat este împotriva Cezarului!
13 C ând a auzit Pilat aceste cuvinte, L-a dus afară pe Isus şi s-a aşezat pe scaunul de judecată, în locul numit „Pavajul de piatră“, iar în aramaică: „ Gabbatha “.
14 E ra Ziua Pregătirii Paştelui, cam pe la ceasul al şaselea. Pilat le-a zis iudeilor: – Iată-L pe Împăratul vostru!
15 E i au strigat: – Ia-L, ia-L, răstigneşte-L! Pilat i-a întrebat: – Să-L răstignesc pe Împăratul vostru? Conducătorii preoţilor au răspuns: – Noi n-avem alt împărat decât pe Cezar!
16 A tunci Pilat L-a dat pe mâna lor ca să fie răstignit. Răstignirea L-au luat deci pe Isus,
17 i ar El, ducându-Şi crucea, S-a îndreptat spre locul numit „al Craniului“, care în aramaică se numeşte „Golgota“.
18 L -au răstignit acolo şi cu El au răstignit alţi doi, unul într-o parte şi unul în cealaltă parte, cu Isus la mijloc.
19 P ilat a scris o însemnare şi a pus-o pe cruce. Pe ea era scris: „Isus din Nazaret, Împăratul iudeilor“.
20 M ulţi dintre iudei au citit această inscripţie, pentru că locul unde fusese răstignit Isus era aproape de cetate; era scrisă în aramaică, latină şi greacă.
21 A tunci conducătorii preoţilor iudeilor i-au zis lui Pilat: – Nu scrie: „Împăratul iudeilor“, ci: „El a zis: «Eu sunt Împăratul iudeilor!»“
22 P ilat le-a răspuns: – Ce-am scris, am scris!
23 C ând soldaţii L-au răstignit pe Isus, I-au luat hainele şi le-au împărţit în patru părţi, câte o parte pentru fiecare soldat. De asemenea, I-au luat şi tunica. Tunica era fără nici o cusătură, fiind ţesută dintr-o singură bucată de sus până jos.
24 A tunci şi-au zis unii altora: „Să n-o sfâşiem, ci să tragem la sorţi a cui să fie!“ Aceasta s-a întâmplat ca să se împlinească Scriptura care zice: „Şi-au împărţit veşmintele Mele între ei şi au tras la sorţi pentru cămaşa Mea.“ Soldaţii sunt deci cei ce au făcut aceste lucruri.
25 L ângă crucea lui Isus stăteau mama Lui, sora mamei Lui, Maria – soţia lui Clopa – şi Maria Magdalena.
26 C ând Isus a văzut-o pe mama Lui şi, lângă ea, pe ucenicul pe care-l iubea, i-a zis mamei Sale: „Femeie, iată-l pe fiul tău!“.
27 A poi i-a zis ucenicului: „Iat-o pe mama ta!“ Şi din ceasul acela ucenicul a luat-o acasă la el. Moartea lui Isus
28 D upă aceea, Isus, Care ştia că acum totul s-a sfârşit, ca să se împlinească Scriptura, a zis: „Mi-e sete!“
29 A colo era pus un vas plin cu vin acru. Au pus într-o ramură de isop un burete plin cu vin acru şi I l-au dus la gură.
30 C ând a primit vinul, Isus a zis: „S-a terminat!“. Apoi Şi-a plecat capul şi Şi-a dat duhul.
31 P entru că era Ziua Pregătirii, iudeii, ca să nu rămână trupurile pe cruce în timpul Sabatului, pentru că acel Sabat era o zi mare, i-au cerut lui Pilat să fie zdrobite picioarele celor răstigniţi şi să fie luaţi de pe cruce.
32 S oldaţii au venit deci şi i-au zdrobit picioarele primului, apoi şi ale celuilalt care fusese răstignit împreună cu El.
33 Î nsă, când au venit la Isus, au văzut că deja murise şi nu I-au mai zdrobit picioarele,
34 c i unul dintre soldaţi I-a străpuns coasta cu suliţa; şi imediat a ieşit sânge şi apă.
35 C el ce a văzut lucrul acesta a depus mărturie şi mărturia lui este adevărată. Şi el ştie că spune adevărul, pentru ca şi voi să credeţi.
36 C ăci aceste lucruri s-au întâmplat ca să se împlinească Scriptura care zice: „Nici unul din oasele Lui nu va fi rupt.“
37 Ş i în altă parte, Scriptura mai zice: „Vor privi la Cel pe Care L-au străpuns.“
38 D upă aceea, Iosif din Arimateea, care era ucenic al lui Isus, dar în secret, de frica iudeilor, i-a cerut lui Pilat să-l lase să ia trupul lui Isus. Pilat i-a dat voie. Prin urmare, el a venit şi a luat trupul lui Isus.
39 A venit şi Nicodim, cel care la început se dusese la Isus noaptea, şi a adus un amestec de aproape o sută de litre de smirnă şi aloe.
40 A u luat trupul lui Isus şi L-au înfăşurat în fâşii de pânză de in, cu miresme, aşa cum este obiceiul de înmormântare la iudei.
41 Î n locul unde fusese răstignit era o grădină, iar în grădină era un mormânt nou, în care nu mai fusese pus nimeni.
42 P entru că era Ziua Pregătirii Iudeilor şi pentru că mormântul era aproape, L-au pus pe Isus acolo.