1 A poi Duhul m-a ridicat şi m-a dus la intrarea dinspre răsărit a Casei Domnului. Şi iată că la intrarea porţii erau douăzeci şi cinci de bărbaţi; printre ei i-am văzut pe Iaazania, fiul lui Azur, şi pe Pelatia, fiul lui Benaia, conducătorii poporului.

2 D omnul mi-a zis: „Fiul omului, aceştia sunt oamenii care pun la cale răutatea şi dau sfaturi rele în cetatea aceasta.

3 E i zic: «Nu va fi oare în curând vremea potrivită pentru a zidi case? Cetatea este cazanul, iar noi suntem carnea!»

4 D e aceea profeţeşte-le, profeţeşte, fiul omului!“

5 D uhul Domnului a venit peste mine şi mi-a zis: „Spune: «Aşa vorbeşte Domnul: ‘Voi, cei din Casa lui Israel, ziceţi astfel, dar Eu vă cunosc gândurile.

6 V -aţi înmulţit crimele în cetatea aceasta şi i-aţi umplut străzile cu cei înjunghiaţi!’

7 D e aceea, aşa vorbeşte Stăpânul Domn: ‘Morţii pe care i-aţi întins în mijlocul cetăţii acesteia sunt carnea, iar cetatea este cazanul. Cât despre voi, vă voi scoate din mijlocul cetăţii.

8 V ă temeţi de sabie, dar sabie voi aduce peste voi, zice Stăpânul Domn.

9 V ă voi scoate din mijlocul cetăţii, vă voi da pe mâna străinilor şi Îmi voi împlini judecăţile împotriva voastră.

10 V eţi cădea loviţi de sabie, vă voi judeca la hotarul lui Israel şi veţi şti atunci că Eu sunt Domnul.

11 C etatea aceasta nu va fi cazanul vostru şi nici voi nu-i veţi fi carnea, ci vă voi judeca la hotarul lui Israel.

12 V eţi şti astfel că Eu sunt Domnul, ale Cărui porunci nu le-aţi urmat şi ale Cărui rânduieli nu le-aţi împlinit, ci aţi făcut după rânduielile neamurilor care vă înconjoară.’»“

13 Î n timp ce profeţeam, Pelatia, fiul lui Benaia, a murit. Atunci am căzut cu faţa la pământ şi am strigat cu glas tare, zicând: – Ah, Stăpâne Doamne, vei nimici Tu chiar şi rămăşiţa lui Israel? Promisiunea restaurării rămăşiţei

14 C uvântul Domnului a venit la mine şi mi-a zis:

15 – Fiul omului, fraţii tăi, fraţii tăi dintre rudele tale şi toată Casa lui Israel din exil, toţi aceştia sunt cei despre care locuitorii Ierusalimului zic: „S-au îndepărtat de Domnul! Nouă ne-a fost dată ţara aceasta în stăpânire!“

16 D e aceea spune despre ei astfel: „Aşa vorbeşte Stăpânul Domn: «Deşi i-am dus departe printre neamuri şi i-am împrăştiat în ţări străine, totuşi le-am fost un Lăcaş, pentru o vreme, în ţările în care au mers.»“

17 D e aceea să le spui astfel: „Aşa vorbeşte Stăpânul Domn: «Vă voi strânge dintre popoare, vă voi aduna din ţările în care aţi fost împrăştiaţi şi vă voi da ţara lui Israel.»

18 C ând vor sosi în ea, vor scoate de acolo toţi idolii şi toate urâciunile.

19 L e voi da o inimă neîmpărţită şi voi pune în ei un duh nou. Voi scoate inima de piatră din trupul lor şi le voi da o inimă de carne,

20 c a astfel să urmeze hotărârile Mele, şi totodată să păzească şi să împlinească rânduielile Mele. Vor fi poporul Meu, iar Eu voi fi Dumnezeul lor.

21 C ât despre aceia a căror inimă umblă după idolii şi urâciunile lor, le voi întoarce umbletele asupra capetelor lor, zice Stăpânul Domn. “

22 D upă aceea, heruvimii şi-au ridicat aripile, însoţiţi fiind de roţile care erau în apropierea lor; slava Dumnezeului lui Israel era deasupra lor.

23 S lava Domnului s-a ridicat din mijlocul cetăţii şi s-a oprit pe muntele de la răsăritul cetăţii.

24 D uhul m-a luat şi m-a dus într-o vedenie, prin Duhul lui Dumnezeu, la exilaţii din Caldeea. După ce a plecat de la mine vedenia pe care o văzusem,

25 a m istorisit exilaţilor toate cuvintele Domnului, care-mi fuseseră descoperite.