1 B ine este să se aducă laudă Domnului, să se cânte Numelui Tău, Preaînalte,

2 s ă se vestească dimineaţa îndurarea Ta şi credincioşia Ta – noaptea,

3 c u lira cea cu zece corzi, cu harfa şi în sunet de liră.

4 C ăci Tu mă înveseleşti, Doamne, prin ceea ce înfăptuieşti; la lucrările mâinilor Tale strig de bucurie!

5 C e măreţe sunt lucrările Tale, Doamne! Cât de adânci sunt gândurile Tale!

6 O mul fără minte nu cunoaşte acest lucru şi nebunul nu-l înţelege.

7 C ei răi înmuguresc ca iarba şi toţi cei ce săvârşesc nelegiuirea înfloresc, dar numai ca să fie nimiciţi pe vecie.

8 Î nsă Tu, Doamne, eşti înălţat pe vecie!

9 D uşmanii Tăi, Doamne, duşmanii Tăi pier! Sunt îndepărtaţi toţi cei ce săvârşesc nelegiuirea!

10 M ie însă îmi înalţi puterea ca bivolului sălbatic; sunt uns cu uleiuri proaspete.

11 O chii mei au văzut pedepsirea duşmanilor mei, iar urechile mele au auzit zdrobirea celor răi care se ridicau împotriva mea.

12 C el drept înmugureşte ca palmierul şi creşte ca cedrul din Liban.

13 C ei sădiţi în Casa Domnului, înmuguresc în curţile Dumnezeului nostru.

14 E i rodesc până la bătrâneţe, sunt plini de miez şi de verdeaţă,

15 c a să se facă de cunoscut că Domnul este drept. Stânca mea! În El nu există nedreptate!