1 „ Mai de preţ este un nume bun decât untdelemnul mirositor şi mai mult preţuieşte ziua morţii decât ziua naşterii.

2 M ai bine să mergi într-o casă de jale decât într-o casă de petrecere, căci acesta este sfârşitul oricărui om, iar cel rămas în viaţă ar trebui să priceapă aceasta.

3 M ai bună este tristeţea decât râsul, căci prin întristarea feţei inima se face mai bună.

4 I nima înţelepţilor se află în casa de jale, dar inima proştilor se află în casa de petrecere.

5 M ai bine să asculţi mustrarea înţeleptului, decât să auzi cântecul proştilor.

6 P recum pârâie spinii sub oală, aşa este şi râsul prostului! Şi aceasta este o deşertăciune!

7 A suprirea îl transformă pe înţelept într-un prost, iar mita corupe inima.

8 M ai bun este sfârşitul unui lucru decât începutul lui şi mai bună este răbdarea decât mândria.

9 N u te grăbi să te mânii în duhul tău, căci mânia locuieşte în sânul nesăbuiţilor!

10 S ă nu zici: «De ce au fost zilele dintâi mai bune decât acestea?», căci nu din înţelepciune întrebi aceasta!

11 E ste bună înţelepciunea, aşa cum şi moştenirea este bună şi de folos celor ce văd soarele,

12 c ăci înţelepciunea este un adăpost, tot aşa cum şi argintul este un adăpost, dar câştigul cunoaşterii înţelepciunii este acela că dă viaţă celui ce o are.

13 C aută să înţelegi lucrarea lui Dumnezeu: cine poate îndrepta ceea ce El a îndoit?

14 C ând vremurile sunt bune, fii fericit! Când vremurile sunt rele, cugetă: Dumnezeu le-a făcut şi pe unele şi pe celelalte, astfel încât omul să nu poată afla nimic despre viitorul său.

15 A m văzut tot felul de lucruri în timpul vieţii mele deşarte: un om drept pierind în dreptatea lui, iar altul nedrept continuându-şi viaţa în nedreptatea lui.

16 N u fi prea drept şi nu te arăta prea înţelept! De ce să te distrugi singur?

17 Î nsă nu fi nici foarte rău şi nu fi nici nesăbuit! De ce să mori înainte de vreme?

18 E ste bine pe una dintre atenţionări să o apuci, iar pe cealaltă să n-o laşi din mână, căci cine se teme de Dumnezeu le va urma pe amândouă.

19 Î nţelepciunea dă mai multă tărie înţeleptului, decât ar da zece conducători destoinici unei cetăţi.

20 N u există pe pământ nici un om drept care să facă numai binele şi niciodată să nu păcătuiască!

21 Î n plus, nu lua aminte la toate cuvintele care se spun, ca nu cumva să-l auzi pe slujitorul tău blestemându-te!

22 T u ştii în inima ta că, de mai multe ori, chiar tu însuţi i-ai blestemat pe alţii.

23 T oate acestea le-am cercetat cu înţelepciune şi mi-am zis: «Mă voi înţelepţi!», dar înţelepciunea s-a îndepărtat de la mine.

24 O rice ar fi ea, este departe şi învăluită în mister! Cine o va găsi?!

25 M -am hotărât să cunosc, să cercetez şi să caut înţelepciunea şi discernământul şi să pricep stupiditatea răutăţii şi nebunia nesăbuinţei.

26 A m descoperit că mai amară decât moartea este femeia care întinde curse, al cărei suflet este o capcană şi ale cărei mâini sunt nişte lanţuri. Cel plăcut înaintea lui Dumnezeu scapă de ea, dar cel păcătos este prins de ea.

27 I ată ce am descoperit, zice oratorul: am cercetat lucrurile unul după altul, căutând să le pricep rostul,

28 î nsă, din tot ce a căutat sufletul meu, nu am găsit decât aceasta: din o mie de oameni am găsit un bărbat drept, dar nu am găsit nici măcar o femeie dreaptă.

29 S ingurul lucru sigur pe care l-am descoperit este că Dumnezeu l-a făcut pe om drept, dar omul umblă cu multe şiretlicuri.“