1 „ Mai de preţ este un nume bun decât untdelemnul mirositor şi mai mult preţuieşte ziua morţii decât ziua naşterii.

O bom nome é melhor do que um perfume finíssimo, e o dia da morte é melhor do que o dia do nascimento.

2 M ai bine să mergi într-o casă de jale decât într-o casă de petrecere, căci acesta este sfârşitul oricărui om, iar cel rămas în viaţă ar trebui să priceapă aceasta.

É melhor ir a uma casa onde há luto do que a uma casa em festa, pois a morte é o destino de todos; os vivos devem levar isso a sério!

3 M ai bună este tristeţea decât râsul, căci prin întristarea feţei inima se face mai bună.

A tristeza é melhor do que o riso, porque o rosto triste melhora o coração.

4 I nima înţelepţilor se află în casa de jale, dar inima proştilor se află în casa de petrecere.

O coração do sábio está na casa onde há luto, mas o do tolo, na casa da alegria.

5 M ai bine să asculţi mustrarea înţeleptului, decât să auzi cântecul proştilor.

É melhor ouvir a repreensão de um sábio do que a canção dos tolos.

6 P recum pârâie spinii sub oală, aşa este şi râsul prostului! Şi aceasta este o deşertăciune!

Tal como o estalo de espinhos debaixo da panela, assim é o riso dos tolos. Isso também não faz sentido.

7 A suprirea îl transformă pe înţelept într-un prost, iar mita corupe inima.

A opressão transforma o sábio em tolo, e o suborno corrompe o coração.

8 M ai bun este sfârşitul unui lucru decât începutul lui şi mai bună este răbdarea decât mândria.

O fim das coisas é melhor que o seu início, e o paciente é melhor que o orgulhoso.

9 N u te grăbi să te mânii în duhul tău, căci mânia locuieşte în sânul nesăbuiţilor!

Não permita que a ira domine depressa o seu espírito, pois a ira se aloja no íntimo dos tolos.

10 S ă nu zici: «De ce au fost zilele dintâi mai bune decât acestea?», căci nu din înţelepciune întrebi aceasta!

Não diga: “Por que os dias do passado foram melhores que os de hoje?” Pois não é sábio fazer esse tipo de pergunta.

11 E ste bună înţelepciunea, aşa cum şi moştenirea este bună şi de folos celor ce văd soarele,

A sabedoria, como uma herança, é coisa boa, e beneficia aqueles que vêem o sol.

12 c ăci înţelepciunea este un adăpost, tot aşa cum şi argintul este un adăpost, dar câştigul cunoaşterii înţelepciunii este acela că dă viaţă celui ce o are.

A sabedoria oferece proteção, como o faz o dinheiro, mas a vantagem do conhecimento é esta: a sabedoria preserva a vida de quem a possui.

13 C aută să înţelegi lucrarea lui Dumnezeu: cine poate îndrepta ceea ce El a îndoit?

Considere o que Deus fez: Quem pode endireitar o que ele fez torto?

14 C ând vremurile sunt bune, fii fericit! Când vremurile sunt rele, cugetă: Dumnezeu le-a făcut şi pe unele şi pe celelalte, astfel încât omul să nu poată afla nimic despre viitorul său.

Quando os dias forem bons, aproveite-os bem; mas, quando forem ruins, considere: Deus fez tanto um quanto o outro, para evitar que o homem descubra alguma coisa sobre o seu futuro.

15 A m văzut tot felul de lucruri în timpul vieţii mele deşarte: un om drept pierind în dreptatea lui, iar altul nedrept continuându-şi viaţa în nedreptatea lui.

Nesta vida sem sentido eu já vi de tudo: Um justo que morreu apesar da sua justiça, e um ímpio que teve vida longa apesar da sua impiedade.

16 N u fi prea drept şi nu te arăta prea înţelept! De ce să te distrugi singur?

Não seja excessivamente justo nem demasiadamente sábio; por que destruir-se a si mesmo?

17 Î nsă nu fi nici foarte rău şi nu fi nici nesăbuit! De ce să mori înainte de vreme?

Não seja demasiadamente ímpio e não seja tolo; por que morrer antes do tempo?

18 E ste bine pe una dintre atenţionări să o apuci, iar pe cealaltă să n-o laşi din mână, căci cine se teme de Dumnezeu le va urma pe amândouă.

É bom reter uma coisa e não abrir mão da outra, pois quem teme a Deus evitará ambos os extremos.

19 Î nţelepciunea dă mai multă tărie înţeleptului, decât ar da zece conducători destoinici unei cetăţi.

A sabedoria torna o sábio mais poderoso que uma cidade guardada por dez valentes.

20 N u există pe pământ nici un om drept care să facă numai binele şi niciodată să nu păcătuiască!

Todavia, não há um só justo na terra, ninguém que pratique o bem e nunca peque.

21 Î n plus, nu lua aminte la toate cuvintele care se spun, ca nu cumva să-l auzi pe slujitorul tău blestemându-te!

Não dê atenção a todas as palavras que o povo diz, caso contrário, poderá ouvir o seu próprio servo falando mal de você;

22 T u ştii în inima ta că, de mai multe ori, chiar tu însuţi i-ai blestemat pe alţii.

pois em seu coração você sabe que muitas vezes você também falou mal de outros.

23 T oate acestea le-am cercetat cu înţelepciune şi mi-am zis: «Mă voi înţelepţi!», dar înţelepciunea s-a îndepărtat de la mine.

Tudo isso eu examinei mediante a sabedoria e disse: Estou decidido a ser sábio; mas isso estava fora do meu alcance.

24 O rice ar fi ea, este departe şi învăluită în mister! Cine o va găsi?!

A realidade está bem distante e é muito profunda; quem pode descobri-la?

25 M -am hotărât să cunosc, să cercetez şi să caut înţelepciunea şi discernământul şi să pricep stupiditatea răutăţii şi nebunia nesăbuinţei.

Por isso dediquei-me a aprender, a investigar, a buscar a sabedoria e a razão de ser das coisas, para compreender a insensatez da impiedade e a loucura da insensatez.

26 A m descoperit că mai amară decât moartea este femeia care întinde curse, al cărei suflet este o capcană şi ale cărei mâini sunt nişte lanţuri. Cel plăcut înaintea lui Dumnezeu scapă de ea, dar cel păcătos este prins de ea.

Descobri que muito mais amarga que a morte é a mulher que serve de laço, cujo coração é uma armadilha e cujas mãos são correntes. O homem que agrada a Deus escapará dela, mas o pecador ela apanhará.

27 I ată ce am descoperit, zice oratorul: am cercetat lucrurile unul după altul, căutând să le pricep rostul,

“Veja”, diz o Mestre, “foi isto que descobri: Ao comparar uma coisa com outra para descobrir a sua razão de ser,

28 î nsă, din tot ce a căutat sufletul meu, nu am găsit decât aceasta: din o mie de oameni am găsit un bărbat drept, dar nu am găsit nici măcar o femeie dreaptă.

sim, durante essa minha busca que ainda não terminou, entre mil homens descobri apenas um que julgo digno, mas entre as mulheres não achei uma sequer.

29 S ingurul lucru sigur pe care l-am descoperit este că Dumnezeu l-a făcut pe om drept, dar omul umblă cu multe şiretlicuri.“

Assim, cheguei a esta conclusão: Deus fez os homens justos, mas eles foram em busca de muitas intrigas.”